FOTO Unde poate fi văzută Columna lui Traian în România. Statul a reuşit să o aducă în ţară după 100 ani
0
Columna lui Traian, monumentul ridicat la Roma pentru a marca triumful Imperiului Roman, are o copie în România. Aceasta se află într-un muzeu din Bucureşti din 1967, sosind în ţară la exact 100 ani de când România îşi propusese acest proiect.
Mihail Kogălniceanu a fost cel care a propus, în anul 1867, ca România să aibă o copie a Columnei lui Traian de la Roma. Monumentul ridicat de romani la anul 113 este considerat un „nemuritor document al istoriei poporului român“, conţinând scene-basorelief din războaiele dintre daci şi romani.
După 72 ani, în 1939, statul român a trecut la fapte: a comandat copia Columnei lui Traian unor meşteri de la Vatican, sub supravegherea sculptorului Francesco Mercatalli. Dar intervine Al Doilea Război Mondial, iar mulajele rămân în Italia, în subsolurile şi depozitele lăcaşurilor de artă. Acestea ajung în ţară abia în iunie 1967, după ce se fac demersuri diplomatice, fiind expuse la Muzeul de Istorie a PCR. Specialiştii arată că replica din România este foarte asemănătoare originalului din Italia, fiind făcută dintr-un material similar – ciment alb armat, amestecat cu praf de marmură.
Povestea „Columnei lui Traian“ de la Bucureşti este relatată de cercetătorii Muzeului Naţional de Istorie a României.
GALERIE FOTO CU COLUMNA LUI TRAIAN BUCUREŞTI / ROMA
Copia Columnei a fost achitată integral de statul român şi a costat 4.000.000 lei, respectiv 769.000 lire italiene. Executarea mulajelor a fost urmărită personal de arheologul Emil Panaitescu - director al Şcoli Române de la Roma, iar calitatea lucrării a fost verificată de o comisie formată din Guido Galli - directorul tehnic al muzeelor pontificale, Italo Gismondi - arhitect, Giuseppe Lugli - arheolog, Virgil Vătăşianu - istoric de artă.
Scenele reprezintă astfel diferite momente din istoria războaielor din daci şi romani. Împăratul Traian este arătat în ipostază de mare preot oficiază un rittual sacru de purificare a armatei. Un sol bur prezintă împăratului un mesaj scris pe o ciupercă. Într-un castru recent construit, împăratului Traian îi este prezentat un prizonier dac.
Este înfăţişată lupta de la Tapae, iar în dreapta apare Jupiter, pentru a-i sprijini pe romani; apoi continuarea luptei de la Tapae, în partea stângă a scenei, printre copaci fiind redat cel mai reuşit portret al lui Decebal.
Sunt imortalizaţi dacii, care împreună cu aliaţii lor roxolanii, atacă fortificaţiile romane din Dobrogea. Este redat momentul capturării surorii lui Decebal, precum şi lupta cu cavaleria sarmată şi continuarea bătăliei de la Adamclisi. Un prizonier dac este adus împăratului Traian. Întoarcerea lui Traian la Drobeta, dezastrul aliaţilor lui Decebal, alocuţiunea lui Traian către armată şi lagărul prizonierilor şi distribuirea recompenselor soldaţilor evidenţiaţi în luptă sunt scene care nu lipsesc de pe Columnă.
Sunt arătaţi inclusiv soldaţi romani torturaţi de femei dace. Dacii cu aliaţii lor atacă garnizoanele romane din Dobrogea, în timp ce Traian îşi conduce trupele în marş forţat spre inamic. Este prezentată trecerea armatei romane peste Dunăre pe un pod de vase. Romanii, în formaţie de „broască ţestoasă“ (testuda) atacă o cetate dacică. Căpetenii de triburi dacice care l-au părăsit pe Decebal vin să se alieze cu romanii.
Mai pot fi văzute contraofensiva dacilor, atacul avangardei romane, inaugurarea podului de la Drobeta. Are loc ultima luptă, Decebal este prins de romani. În timp ce gestul unui legionar îi promite viaţa, regele dac îşi taie gâtul cu sabia sa. Sunt prinşi doi dintre fiii lui Decebal, iar doi legionari prezintă împăratului capete de daci.
„Soclul, imitând perfect originalul, dă imaginea exactă a proporţiilor monumentului. Fiecare relief are la partea inferioară un mic postament care permite dispunerea pieselor pe orizontală, dar împiedică reconstituirea Coloanei. Doar la partea superioară piesele sunt oblice, respectând poziţia lor în spirala Coloanei“, arată istoricii MNIR.
Tot în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României se află lucrarea considerată impresionantă prin dimensiuni şi conţinut este „Collona Traiana eretta dal Senato e popolo romano all Imperatore Traiano Augusto nel suo Foro in Roma“. Povestea războielor daco-romane, prezentată pe Columnă, este redată aici de gravurile lui Pietro Santi Bartoli.
Columna lui Traian, copia de la Muzeul Naţional de Istorie a României Foto Sînziana Ionescu
„Inaugurată la Roma la 12 mai 113, Columna este amplasată între Biblioteca Graeca şi Biblioteca Latina, Columna şi, după cum rezultă din inscripţia de pe soclul ei, avea menirea să marcheze cantitatea de pământ excavată pentru construirea Forului lui Traian. Astfel era comemorată construirea Forului în urma unor importante şi grandioase lucrări edilitare. Împodobirea fusului coloanei cu scene din războaiele dacice şi aşezarea în vârful ei a statuii împăratului Traian au transformat-o într-un monument triumfal cu valoare istorică şi artistică, iar depunerea urnei cinerare a lui Traian în camera din soclul ei i-au conferit şi caracter de mausoleu, de construcţie funerară“, istoriseşte dr. Lucia Ţeposu-Marinescu.
Există şi acum misterul privind momentul în care a fost coloana decorată cu basoreliefuri şi dacă sculptorul columnei a fost celebrul arhitect al antichităţii Apollodor din Damasc. Expertul MNIR consideră posibil ca acesta să-l fi însoţit pe Traian în campaniile din Dacia şi că arhitecul ar fi putut face schiţe după locuri sau desene ale unor profiluri de daci. Este posibil, de asemenea, ca scenele Columnei să reprezinte „ilustraţia“ unei cărţi pierdute scrise de împăratul Traian despre războaiele cu dacii.
„Reliefurile care se succed continuu, ca şi când ar fi fost desenate pe un papirus care se derulează, l-au făcut pe publicistul Theodor Birt să considere monumentul din For un volumen gigantic. Columna lui Traian este un model pentru arta antică, medievală, renascentistă şi modernă. Generaţii de cărturari şi patrioţi au depus eforturi pentru a avea copia ei în România, de aceea avem astăzi satisfacţia şi mândria de a deţine copia integrală a Columnei în cel mai mare muzeu de istorie al ţării“, spune dr. Lucia Ţeposu-Marinescu.
În antichitate, monumente similare Columnei lui Traian au fost ridicate la Roma pentru Antoninus Pius şi Marcus Aurelius, iar la Constantinopol pentru Theodosius şi Arcadius. Singura care a rezistat în picioare, în locul teren, este coloana lui Marcus Aurelius din Piazza Colonna de la Roma.
O reproducere miniaturală a Columnei se găseşte la Residenz-Museum din München. Piesa, lucrată în marmură albă, granit de Suedia, lapislazuli, argint aurit şi bronz aurit, înaltă de 203 cm, a fost realizată, între 1774 şi 1780. În anul 1783 a fost cumpărată la Roma de principele Karl Theodor al Bavariei.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Locul din Dobrogea unde se află „actul de naştere a poporului român“
Se încarcă comentariile...
