FOTO Locul din Dobrogea unde se află „actul de naştere a poporului român“
0Cel mai cunoscut obiectiv turistic istoric al Dobrogei este situat la 63 kilometri de Constanţa. Din vârful său, localnicii spun că se vede, în zilele senine, Marea Neagră.
„Adamclisi este povestea unei poveşti, a unui neam, a unui tărâm. Este locul unde au avut loc cele mai aprige lupte între daci şi romani, în războaiele de cucerire a acestor locuri.
Este punctul pe care marele împărat Traian l-a ales pentru a ridica un monument impunător, pentru a-şi proclama măreţia în faţa Daciei cucerite.
Şi tot pe colinele de la Adamclisi romanii au ridicat una dintre cele mai mari şi mai importante aşezări civile din zonă, pentru familiile veteranilor care au participat la războaiele daco-romane.
Este locul pe care, mai târziu, turcii l-au numit „Biserica Omului“ (Adam - om, kilise - biserică), neştiind unde să plaseze originile monumentului pe care l-au găsit în zonă.
După Războiul de Independenţă, când musulmanii de aici au migrat spre Imperiul Otoman, mocanii din Ardeal au renunţat la munte pentru aceste plaiuri bătătorite. Regele i-a împroprietărit, iar ei şi-au format aici familii. Acelaşi drum l-au urmat şi mulţi olteni, şi bănăţeni.
La începutul secolului trecut, Adamclisi era reşedinţa plasei Traian (formă administrativ-teritorială), al cărei administrator a fost reputatul teolog Jean Dinu, cel care a înfiinţat la Adamclisi şi primul gimnaziu privat din Dobrogea.
Astăzi, Adamclisi este un important punct turistic pe harta Dobrogei. Se spune că, aici, pe aceste locuri, a fost scris certificatul de naştere al poporului român. Este începutul unei poveşti ce se pierde în negura timpului.
Adamclisi înseamnă un amalgam de tradiţii, de culturi, de gusturi, de peisaje.
Vrem să le descoperim împreună. Pentru că prezentul este rezultatul trecutului, pentru că există personalităţi ce au marcat viaţa acestei comunităţi. Pentru că încă mai putem descoperi urme ale unor tradiţii ce, într-o zi, vor deveni istorie“, scrie Aura Enache (25 ani), o tânără originară din Adamclisi, absolventă de Litere, care a creat pagina de Facebook Adamclisi pentru a arăta frumuseţea locului său natal şi a împrejurimilor.
Ce vedem la Adamclisi
Adamclisi se află de-a lungul DN 3 Constanţa - Ostrov. Aşezarea se află la 64 kilometri de Constanţa, fiind întemeiată în jurul monumentului triumfal de soldaţii romani lăsaţi la vatră, care n-au mai plecat de aici. Monumentul Tropaeum Traiani din Adamclisi este mărturia care a supravieţuit vremurilor despre încleştarea dintre daci şi romani, aici, la marginea unui imperiu. Grigore Tocilescu îl considera „un certificat de naştere a poporului român“.
Frumuseţea Dobrogei la Adamclisi Sursa Facebook Adamclisi
Adamclisi a fost cândva cea mai mare aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei, dar a fost devastat de valurile de migratori. Cetatea coloniştilor romani a primit de la otomani numele „Adamclisi“, însemnând „Biserica omului“, datorită monumentului ce era considerat lăcaş de cult. Simbolul a fost restaurat în 1977, iar vestigiile sunt păstrate în muzeul amenajat în apropiere. Localnicii spun că din vârful monumentului înalt de 40 metri se vede uneori, în zilele senine, marea.
Complexul muzeal de la Adamclisi cuprinde cetatea romană, muzeul şi monumentul triumfal. Cetatea a fost fondată de împăratul Traian, după războaiele de cucerire a Daciei de către romani. Aici a avut loc una dintre înfruntările din anul 102 d.Hr, despre care cronicarii au scris că a fost cea mai sângeroasă dintre daci şi romani.
Tropaeum Traiani a devenit municipiu în anul 170. În urma distrugerilor suferite din cauza invaziilor popoarelor migratoare, cetatea a fost reconstruită de împăraţii Licinius şi Constantin în anul 321. Monumentul înălţat de Traian a fost restaurat în 1977. În apropierea monumentului a fost cercetat un tumul şi un altar, dedicat romanilor căzuţi în lupta din 102.
Complexul muzeal Tropaeum Traiani este format din trei obiective: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani (care a fost cercetat de Grigore Tocilescu, O. Benford şi G. Niemann, în anii 1882 - 1895), cetatea omonimă (care datează din secolul al II-lea) şi muzeul de sit.
Concepută ca un lapidarium (colecţie de pietre mari sculptate sau gravate), clădirea muzeului (inaugurată în 1977) cuprinde şi numeroase vestigii arheologice descoperite în cetate şi împrejurimi. Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară şi cea superioară, pilaştrii, crenelurile şi blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripţia şi friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecţiile ceramice (vase aparţinând culturii Hamangia, ceramică getică, amfore greceşti, romane şi bizantine), opaiţe, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptură, documente epigrafice.
Cetatea de la Adamclisi Sursa Facebook Adamclisi
Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi Sursa Facebook Adamclisi
Istoricii de la Institutul Naţional al Patrimoniului descriu pe site-ul specializat cimec.ro importanţa monumentului de la Adamclisi.
„Puterea Romei se întindea asupra întregii peninsule sud-dunărene (Moesia Superior şi Moesia Inferior). Populaţia getică din Dobrogea (regiune cuprinsă în Moesia Inferior), ca şi cea dintre Dunăre şi Balcani intră astfel treptat în sfera de influenţă a culturii romane, la început ca urmare a cuprinderii tradiţionalilor săi parteneri în Imperiul Romei, apoi direct, prin înstăpânirea romană la gurile Dunării. Provinciile moesice vor fi în această vreme obiectul atacurilor dace şi baze pentru operaţiile militare romane împotriva regatului lui Decebal.
Locul ridicării altarului nu a fost ales întâmplător; în general atacatorii Moesiei Inferior nu intrau frontal, prin nordul Dobrogei, ci preferau să treacă prin Muntenia, apoi pe la Cernavodă sau Ostrov; în această zonă, constrânşi de invaziile repetate, se vor ridica de-a lungul vremilor până târziu în epoca bizantină fortificaţii care azi se cunosc sub numele de Valurile lui Traian.
Laberius Maximus, guvernatorul Moesiei Inferior va lua parte activ la primul război dacic, probabil atacând cetăţile dacice din Munţii Orăştiei prin Oltenia şi Muntenia, pe drumul prin Pasul Bran.
Este azi o certitudine că prin victoriile sale a cucerit Muntenia, Oltenia de est şi sudul Moldovei, care vor fi alipite provinciei sale în toată epoca traiană. În care moment a avut loc diversiunea dacă în Dobrogea, înainte de plecarea acestuia spre Dacia sau acesta va trece în Dacia ca răspuns la ofensiva dacă, rămâne de domeniul combinaţiilor ipotetice.
Lupta de la Adamclisi a fost decisivă pentru războiul din 101-102. Luptele trebuie să fi fost deosebit de grele dacă ţinem cont de reprezentările de pe Columna Traiană, dar Traian aduce întăriri pe Dunăre şi dacii sunt respinşi. Pe columnă este reprezentat un nobil dac rănit care se sinucide pentru a nu fi luat prizonier“, scriu despre Adamclisi specialiştii Institutului de Patrimoniu Naţional care au studiat în detaliu perioada războaielor dacice.
Popas la Adamclisi Sursa Facebook Adamclisi
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
