Fost diplomat român în Rusia: „Moscova are interesul de a întreţine turbulenţe în Balcani, apăsând pe rănile istorice încă necauterizate“

0
0
Teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina FOTO MApN
Teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina FOTO MApN

Fostul diplomat Dorin Popescu este de părere că invazia rusă din Ucraina şi contestarea prin forţă a actualei ordini mondiale a Kremlinului au alimentat conflictele latente din Balcanii de Vest.

Săptămâna trecută (20-26 iunie 2022) au avut loc două evenimente politice importante în Europa: Summit-ul UE în Balcanii de Vest şi Summitul Consiliul European. 

Ucraina şi Republica Moldova au primit statutul de ţări candidate la aderarea la UE, cererile lor de aderare fiind în competiţie cu solicitările similare ale statelor din Balcanii de Vest. 

Războiul a privilegiat Ucraina şi Republica Moldova, ceea ce a generat frustrări şi turbulenţe în Balcani, unde Federaţia Rusă joacă puternic pe mâna Serbiei şi a altor parteneri din zonă. 

Dorin Popescu, fost diplomat în Federaţia Rusă, în Ucraina şi în Bosnia-Herţegovina, în prezent preşedintele Asociaţiei Casa Mării Negre, a explicat pentru cotidianul „Adevărul“ situaţia foarte complicată din Balcanii de Vest.

Adevărul: Conflictele latente rezultate din procesul destrămării Iugoslaviei par a se fi acutizat în ultimele luni. Există vreo legătură cu războiul din Ucraina?

Dorin Popescu:  Apetitul separatist al entităţii sârbe din Bosnia şi Herţegovina, Republica Srpska, este puternic încurajat şi sprijinit de Moscova, care a văzut în ultimele decenii, în Balcanii de Vest, teatrul geopolitic perfect de contestare a mirajului occidental. Este un miraj care a rezistat şi a crescut permanent, în pofida nenumăratelor tensiuni istorice locale specifice, a mixturii etnice, culturale şi religioase specifice Balcanilor de Vest, a războaielor secesioniste, a disponibilităţii reduse pentru reformele cerute de Bruxelles, a boicotului orchestrat de Moscova şi a inabilităţii Uniunii Europene de a răspunde în mod creativ nevoilor în creştere ale ţărilor din regiune. Istoria recentă a Balcanilor de Vest focalizează seismele geopolitice din regiune în două epicentre permanente, generatoare de turbulenţe:  Bosnia şi Herţegovina, ţară în care nu a existat, practic, niciodată linişte de la încheierea, prin celebrul Acord de la Dayton, a războiului din 1992-1995, şi relaţia Serbia-Kosovo.

 - Ce legătură are războiul din Ucraina cu starea de conflict din Balcanii de Vest?

În Bosnia şi Herţegovina, compromisurile care au pus capăt războiului din această ţară nu au încetat niciodată să fie puternic contestate din interior, alimentând periodic frustrări şi tensiuni cu risc ridicat de destabilizare. Principalul detonator al stărilor conflictuale din Bosnia şi Herţegovina l-a reprezentat, în ultimele decenii, nostalgia separatistă a entităţii sârbe din Bosnia şi Herţegovina, Republica Srpska, ai cărei lideri nu s-au împăcat niciodată cu rolul determinant al comunităţii bosniace musulmane în gestionarea proiectului de ţară al Bosniei. Din Banya Luka spre Sarajevo au rulat neîntrerupt sabotaje şi boicoturi ale proiectului statalist creat la Dayton, iar în unele dintre acestea liderii sârbi din entitate au mizat pe „fraternităţi conjuncturale şi episodice“ cu liderii croaţi din Bosnia, ale căror proiecţii secesioniste proprii privind Herţegovina păreau a genera complicităţi şi coeziuni sârbo-croate pe termen lung în Bosnia. 

 - Dar statul bosniac?

Sabotat din interior de proiecţiile şi nostalgiile secesioniste ale comunităţilor sârbă şi croată, incapabil să transfere vechiul protectorat al comunităţii internaţionale,  menţinut la limita incandescenţei de actori externi cu acţiuni turbulente interesaţi de destabilităţi cronice în Balcani, precum Federaţia Rusă, statul bosniac nu şi-a putut dezvolta un proiect de ţară stabil şi pe termen lung. Singura sa performanţă a fost supravieţuirea în cadrul contestat şi limitat al Acordului de la Dayton, singurul care menţine totuşi liniştea în această ţară, în acest design geopolitic complicat, coroziv şi colorat. 

Dorin Popescu FOTO Ionuţ Druche

Dorin Popescu FOTO Ionuţ Druche  

„Dodik şi Dodon sunt micii locotenenţi locali ai Kremlinului“  

- Explicaţi-ne care sunt politicile lui Dodik.

Odată cu preluarea, de către Milorad Dodik, celebrul lider sârb secesionist de la Banya Luka (Republica Srpska), a funcţiei de membru sârb al Preşedinţiei Bosniei şi Herţegovinei, în 2018, contestările la adresa statului bosniac au redevenit sistemice şi turbulente. Sosit de la Banya Luka la Sarajevo cu agendă secesionistă explicită, după două mandate de preşedinte al entităţii sârbe care par a-l fi credibilizat ca lider al comunităţii, Dodik a perforat permanent arhitectura politică a statului bosniac, în punctele sale de maximă vulnerabilitate. Întregul său mandat a reprezentat un asediu permanent asupra arhitecturii statale post-Dayton a statului bosniac, prin multiple lovituri corozive stratificate precum blocarea consensului Preşedinţiei colective în dosarele de politică externă, contestarea rolului Înaltului Reprezentant al comunităţii internaţionale şi boicotarea numirii în funcţie a actualului Înalt Reprezentant (Christian Schmidt), facilitarea adoptării, de către entitatea sârbă Banya Luka, a unor pachete legislative menite a consolida autonomia acesteia şi a realiza transferul de atribuţii de la Sarajevo la Banya Luka a unor prerogative atribuite constituţional autorităţii centrale a statului bosniac etc. 

 - Cum au fost percepute Bosnia şi Herţegovina de către Moscova?

De multe ori, muniţia geopolitică a lui Dodik, prin extensie a atacurilor la adresa statului Bosnia şi Herţegovina, a fost rusească. Moscova a perceput întotdeauna Bosnia şi Herţegovina ca pe un proiect statal controlat de „hegemonul american“, ca pe o proiecţie a puterii americane în Balcani. Folosind în mod cinic propriile vulnerabilităţi ale Balcanilor de Vest, încă neaşezaţi în stabilităţi post-iugoslave, Federaţia Rusă a alimentat toate mecanismele contestatare din regiune, transformând Belgradul şi Banya Luka în fortăreţe cu steag rusesc. Rolul lui Dodik în arhitectura contestării ordinii geopolitice pro-Vest în Bosnia şi Herţegovina este unul fundamental, de aici şi încurajările permanente ale acestuia din fotoliile decidenţilor de la Kremlin. Dodik este decorat cu „Ordinul Prieteniei“ de către fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, însă pare a tânji după „prietenia“ cu liderul suprem actual de la Moscova, a cărui politică externă o implementează de facto, fie şi parţial, în Balcani, precum odinioară Dodon în Moldova. Putem spune că Dodik şi Dodon sunt micii locotenenţi locali ai Kremlinului. 

 - A profitat Moscova de situaţia tensionată? 

Invazia rusă din Ucraina şi contestarea prin forţă a actualei ordini mondiale pe care o realizează Kremlinul au alimentat în mod fatal conflictele latente din Balcanii de Vest. Moscova are o tradiţie lungă în a apropia fitilul de butoiul cu pulbere din regiune, reglând periodic distanţa şi riscul. Plăcerea ei vinovată este să ţină fitilul aproape de sursa seismică folosindu-se de tentaţiile suicidare locale, să alimenteze până la incendescenţă turbulenţele locale – care, în Balcani, au fost dintotdeauna parte a „spiritului locului“. Moscova se întoarce periodic în Balcani, prin pionii săi geopolitici şi prin exploatarea perfidă a propriilor vulnerabilităţi ale Balcanilor de Vest, iar câteodată şi prin inabilităţile altor actori externi de a juca geopolitic în regiune. Unul din factorii coagulanţi ai revenirii geopolitice a Moscovei în regiune îl reprezintă, cu siguranţă, şi oboseala regională generată de amânarea sine die a proiectului european colectiv al ţărilor din Balcanii de Vest. Seduse şi abandonate, ţările din Balcanii de Vest, a căror proiecţie europeană părea intangibilă, se confruntă în prezent cu farmecul geopolitic în creştere al Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, în contextul invaziei ruse în Ucraina şi al creşterii substanţiale a importanţei geopolitice a estului Europei pentru liniştea şi securitatea Europei. Războiul din Ucraina a generat competiţii indirecte între Balcanii de Vest şi estul Europei în prioritizarea extinderii Uniunii Europene. Dezbaterile şi deciziile celor două summituri europene recente (UE – Balcanii de Vest şi reuniunea Consiliului European) au configurat plenar coliziunile dintre cele două proiecte regionale, raporturile competiţionale dintre Balcanii de Vest şi estul Europei. 

Rusia acuză Occidentul că „destabilizează” Bosnia şi Herţegovina
Rusia acuză Occidentul că „destabilizează” Bosnia şi Herţegovina

 - Ucraina şi Republica Moldova au primit statutul de ţări candidate la aderarea la UE. Cum este percepută această decizie în Balcanii de Vest? 

Acordarea unei perspective europene pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, corelată cu amânarea unor decizii similare care să permită avansul proiecţiei de integrare europeană a ţărilor din Balcanii de Vest (prioritar, acordarea statutului de candidat pentru Bosnia şi Herţegovina, începerea negocierilor de aderare pentru Albania şi Macedonia de Nord), este văzută în Balcani, în mod explicit, ca pe un eşec al capacităţii Bruxeless-ului de a răspunde nevoilor de integrare în creştere ale ţărilor din Balcanii de Vest. Deciziile Uniunii Europene de a amâna evoluţiile procesului de integrare a Balcanilor de Vest adaugă noi frustrări în regiune, de care poate beneficia Moscova. Federaţia Rusă va construi harnic, geopolitic, pe oboseala integrării mai ales la Belgrad şi la Banya Luka. Naraţiunile Moscovei de genul „Europa seduce şi abandonează“, „Vestul generează prietenii mincinoase şi politici interesate“,  „Vestul nu este interesat de Balcani, în timp ce Rusia este singurul prieten adevărat al regiunii“ se vor auzi tot mai des pe străzile Balcanilor. Încă nu sunt premise pentru ca rusa să redevină limba geopolitică regională a Balcanilor, însă Moscova are o tradiţie deja confirmată a capacităţii sale de a ţine Balcanii la foc mic de fierbere, ca spaţiu alternativ de turbulenţe. 

Invazia rusă în Ucraina a deschis cutia Pandorei

 - Pe ce mizează Rusia?

Invazia rusă în Ucraina a deschis, de facto, o cutie a Pandorei, care ispiteşte şi animă multiple proiecte revizioniste, pe o geografie extinsă a turbulenţei, din Balcani în Orientul Mijlociu sau Asia-Pacific. Rusia mizează pe o „constelaţie a răzvrătiţilor“, care poate susţine şi legitima contestarea prin forţă a ordinii internaţionale actuale. Actualele dizarmonii din Balcani pot favoriza politicile nocive ale Rusiei, pot aduce aici fitilul războiului. Moscova a mizat întotdeauna pe „spiritul răzvrătit al Balcanilor“ şi, când acesta a obosit, a găsit resurse pentru a-l resuscita. 

„Z-ul rusesc va înainta spre Europa“ 

 - Care sunt interesele Rusiei? 

Moscova are interesul direct de a întreţine tensiuni şi turbulenţe în Balcani, apăsând pe rănile istorice încă necauterizate ale regiunii. Balcanii de Vest reprezintă, pentru Moscova, drumul cel mai scurt către conflicte directe în Europa. Tancurile ruseşti par a se împotmoli în tranşeele Donbasului, nu mai au combustibil pentru agresiuni de amplitudine, pe aliniamente europene. Din această perspectivă, Moscova construieşte acum soluţii hibride de a reaprinde scânteia războiului în Europa folosindu-se în mod prioritar de problemele istorice nerezolvate ale locului şi alimentând frustările, vechi şi noi, ale Balcanilor. Crearea, menţinerea şi/ sau accentuarea unei falii între Balcanii de Vest şi estul Europei aduce steagul de pe tancurile ruseşti mai aproape de noi. În timp ce se poate consolida în est prin politici de integrare care răspund în mod corect şi salutar aspiraţiilor unui continent european asediat, de la Kiev la Chişinău şi Tbilisi, Europa nu îşi poate refuza dreptul simultan şi obligaţia de a construi geopolitic creativ în Balcani. Pe nodurile neputinţei sale de a construi, într-un mod care să ofere răspunsuri fără echivoc nevoilor reale de integrare ale ţărilor din Balcanii de Vest, „Z”-ul rusesc va înainta spre Europa. 

Vă recomandăm să citiţi şi: 

LIVE TEXT | Război în Ucraina. Peste 4.000 de clădiri distruse de ruşi la Harkov de la începutul invaziei

Campania lungă de sabotaj dusă de Putin prin spionii săi înainte de a lansa invazia din Ucraina

Mai multe - Constanţa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite