Fost diplomat rom├ón ├«n Rusia: ÔÇ×Moscova are interesul de a ├«ntre┼úine turbulen┼úe ├«n Balcani, ap─âs├ónd pe r─ânile istorice ├«nc─â necauterizateÔÇť

0
0
Infanteri┼čtii olteni foto mapn
Teatrul de opera┼úii Bosnia ┼či Her┼úegovina FOTO MApN

Fostul diplomat Dorin Popescu este de p─ârere c─â invazia rus─â din Ucraina ┼či contestarea prin for┼ú─â a actualei ordini mondiale a Kremlinului au alimentat conflictele latente din Balcanii de Vest.

S─âpt─âm├óna trecut─â (20-26 iunie 2022) au avut loc dou─â evenimente politice importante ├«n Europa: Summit-ul UE ├«n Balcanii de Vest ┼či Summitul Consiliul European.┬á

Ucraina ┼či Republica Moldova au primit statutul de ┼ú─âri candidate la aderarea la UE, cererile lor de aderare fiind ├«n competi┼úie cu solicit─ârile similare ale statelor din Balcanii de Vest.┬á

R─âzboiul a privilegiat Ucraina ┼či Republica Moldova, ceea ce a generat frustr─âri ┼či turbulen┼úe ├«n Balcani, unde Federa┼úia Rus─â joac─â puternic pe m├óna Serbiei ┼či a altor parteneri din zon─â.┬á

Dorin Popescu, fost diplomat ├«n Federa┼úia Rus─â, ├«n Ucraina ┼či ├«n Bosnia-Her┼úegovina, ├«n prezent pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa M─ârii Negre, a explicat pentru cotidianul ÔÇ×Adev─ârulÔÇť situa┼úia foarte complicat─â din Balcanii de Vest.

Adevărul: Conflictele latente rezultate din procesul destrămării Iugoslaviei par a se fi acutizat în ultimele luni. Există vreo legătură cu războiul din Ucraina?

Dorin Popescu:┬á Apetitul separatist al entit─â┼úii s├órbe din Bosnia ┼či Her┼úegovina, Republica Srpska, este puternic ├«ncurajat ┼či sprijinit de Moscova, care a v─âzut ├«n ultimele decenii, ├«n Balcanii de Vest, teatrul geopolitic perfect de contestare a mirajului occidental. Este un miraj care a rezistat ┼či a crescut permanent, ├«n pofida nenum─âratelor tensiuni istorice locale specifice, a mixturii etnice, culturale ┼či religioase specifice Balcanilor de Vest, a r─âzboaielor secesioniste, a disponibilit─â┼úii reduse pentru reformele cerute de Bruxelles, a boicotului orchestrat de Moscova ┼či a inabilit─â┼úii Uniunii Europene de a r─âspunde ├«n mod creativ nevoilor ├«n cre┼čtere ale ┼ú─ârilor din regiune. Istoria recent─â a Balcanilor de Vest focalizeaz─â seismele geopolitice din regiune ├«n dou─â epicentre permanente, generatoare de turbulen┼úe:┬á Bosnia ┼či Her┼úegovina, ┼úar─â ├«n care nu a existat, practic, niciodat─â lini┼čte de la ├«ncheierea, prin celebrul Acord de la Dayton, a r─âzboiului din 1992-1995, ┼či rela┼úia Serbia-Kosovo.

 - Ce legătură are războiul din Ucraina cu starea de conflict din Balcanii de Vest?

├Än Bosnia ┼či Her┼úegovina, compromisurile care au pus cap─ât r─âzboiului din aceast─â ┼úar─â nu au ├«ncetat niciodat─â s─â fie puternic contestate din interior, aliment├ónd periodic frustr─âri ┼či tensiuni cu risc ridicat de destabilizare. Principalul detonator al st─ârilor conflictuale din Bosnia ┼či Her┼úegovina l-a reprezentat, ├«n ultimele decenii, nostalgia separatist─â a entit─â┼úii s├órbe din Bosnia ┼či Her┼úegovina, Republica Srpska, ai c─ârei lideri nu s-au ├«mp─âcat niciodat─â cu rolul determinant al comunit─â┼úii bosniace musulmane ├«n gestionarea proiectului de ┼úar─â al Bosniei. Din Banya Luka spre Sarajevo au rulat ne├«ntrerupt sabotaje ┼či boicoturi ale proiectului statalist creat la Dayton, iar ├«n unele dintre acestea liderii s├órbi din entitate au mizat pe ÔÇ×fraternit─â┼úi conjuncturale ┼či episodiceÔÇť cu liderii croa┼úi din Bosnia, ale c─âror proiec┼úii secesioniste proprii privind Her┼úegovina p─âreau a genera complicit─â┼úi ┼či coeziuni s├órbo-croate pe termen lung ├«n Bosnia.┬á

 - Dar statul bosniac?

Sabotat din interior de proiec┼úiile ┼či nostalgiile secesioniste ale comunit─â┼úilor s├órb─â ┼či croat─â, incapabil s─â transfere vechiul protectorat al comunit─â┼úii interna┼úionale,┬á men┼úinut la limita incandescen┼úei de actori externi cu ac┼úiuni turbulente interesa┼úi de destabilit─â┼úi cronice ├«n Balcani, precum Federa┼úia Rus─â, statul bosniac nu ┼či-a putut dezvolta un proiect de ┼úar─â stabil ┼či pe termen lung. Singura sa performan┼ú─â a fost supravie┼úuirea ├«n cadrul contestat ┼či limitat al Acordului de la Dayton, singurul care men┼úine totu┼či lini┼čtea ├«n aceast─â ┼úar─â, ├«n acest design geopolitic complicat, coroziv ┼či colorat.┬á

Dorin Popescu FOTO Ionuţ Druche

Dorin Popescu FOTO Ionuţ Druche  

ÔÇ×Dodik ┼či Dodon sunt micii locotenen┼úi locali ai KremlinuluiÔÇť┬á┬á

- Explicaţi-ne care sunt politicile lui Dodik.

Odat─â cu preluarea, de c─âtre Milorad Dodik, celebrul lider s├órb secesionist de la Banya Luka (Republica Srpska), a func┼úiei de membru s├órb al Pre┼čedin┼úiei Bosniei ┼či Her┼úegovinei, ├«n 2018, contest─ârile la adresa statului bosniac au redevenit sistemice ┼či turbulente. Sosit de la Banya Luka la Sarajevo cu agend─â secesionist─â explicit─â, dup─â dou─â mandate de pre┼čedinte al entit─â┼úii s├órbe care par a-l fi credibilizat ca lider al comunit─â┼úii, Dodik a perforat permanent arhitectura politic─â a statului bosniac, ├«n punctele sale de maxim─â vulnerabilitate. ├Äntregul s─âu mandat a reprezentat un asediu permanent asupra arhitecturii statale post-Dayton a statului bosniac, prin multiple lovituri corozive stratificate precum blocarea consensului Pre┼čedin┼úiei colective ├«n dosarele de politic─â extern─â, contestarea rolului ├Änaltului Reprezentant al comunit─â┼úii interna┼úionale ┼či boicotarea numirii ├«n func┼úie a actualului ├Änalt Reprezentant (Christian Schmidt), facilitarea adopt─ârii, de c─âtre entitatea s├órb─â Banya Luka, a unor pachete legislative menite a consolida autonomia acesteia ┼či a realiza transferul de atribu┼úii de la Sarajevo la Banya Luka a unor prerogative atribuite constitu┼úional autorit─â┼úii centrale a statului bosniac etc.┬á

┬á- Cum au fost percepute Bosnia ┼či Her┼úegovina de c─âtre Moscova?

De multe ori, muni┼úia geopolitic─â a lui Dodik, prin extensie a atacurilor la adresa statului Bosnia ┼či Her┼úegovina, a fost ruseasc─â. Moscova a perceput ├«ntotdeauna Bosnia ┼či Her┼úegovina ca pe un proiect statal controlat de ÔÇ×hegemonul americanÔÇť, ca pe o proiec┼úie a puterii americane ├«n Balcani. Folosind ├«n mod cinic propriile vulnerabilit─â┼úi ale Balcanilor de Vest, ├«nc─â nea┼čeza┼úi ├«n stabilit─â┼úi post-iugoslave, Federa┼úia Rus─â a alimentat toate mecanismele contestatare din regiune, transform├ónd Belgradul ┼či Banya Luka ├«n fort─âre┼úe cu steag rusesc. Rolul lui Dodik ├«n arhitectura contest─ârii ordinii geopolitice pro-Vest ├«n Bosnia ┼či Her┼úegovina este unul fundamental, de aici ┼či ├«ncuraj─ârile permanente ale acestuia din fotoliile deciden┼úilor de la Kremlin. Dodik este decorat cu ÔÇ×Ordinul PrietenieiÔÇť de c─âtre fostul pre┼čedinte rus Dmitri Medvedev, ├«ns─â pare a t├ónji dup─â ÔÇ×prieteniaÔÇť cu liderul suprem actual de la Moscova, a c─ârui politic─â extern─â o implementeaz─â de facto, fie ┼či par┼úial, ├«n Balcani, precum odinioar─â Dodon ├«n Moldova. Putem spune c─â Dodik ┼či Dodon sunt micii locotenen┼úi locali ai Kremlinului.┬á

 - A profitat Moscova de situaţia tensionată? 

Invazia rus─â din Ucraina ┼či contestarea prin for┼ú─â a actualei ordini mondiale pe care o realizeaz─â Kremlinul au alimentat ├«n mod fatal conflictele latente din Balcanii de Vest. Moscova are o tradi┼úie lung─â ├«n a apropia fitilul de butoiul cu pulbere din regiune, regl├ónd periodic distan┼úa ┼či riscul. Pl─âcerea ei vinovat─â este s─â ┼úin─â fitilul aproape de sursa seismic─â folosindu-se de tenta┼úiile suicidare locale, s─â alimenteze p├ón─â la incendescen┼ú─â turbulen┼úele locale ÔÇô care, ├«n Balcani, au fost dintotdeauna parte a ÔÇ×spiritului loculuiÔÇť. Moscova se ├«ntoarce periodic ├«n Balcani, prin pionii s─âi geopolitici ┼či prin exploatarea perfid─â a propriilor vulnerabilit─â┼úi ale Balcanilor de Vest, iar c├óteodat─â ┼či prin inabilit─â┼úile altor actori externi de a juca geopolitic ├«n regiune. Unul din factorii coagulan┼úi ai revenirii geopolitice a Moscovei ├«n regiune ├«l reprezint─â, cu siguran┼ú─â, ┼či oboseala regional─â generat─â de am├ónarea sine die a proiectului european colectiv al ┼ú─ârilor din Balcanii de Vest. Seduse ┼či abandonate, ┼ú─ârile din Balcanii de Vest, a c─âror proiec┼úie european─â p─ârea intangibil─â, se confrunt─â ├«n prezent cu farmecul geopolitic ├«n cre┼čtere al Ucrainei, Republicii Moldova ┼či Georgiei, ├«n contextul invaziei ruse ├«n Ucraina ┼či al cre┼čterii substan┼úiale a importan┼úei geopolitice a estului Europei pentru lini┼čtea ┼či securitatea Europei. R─âzboiul din Ucraina a generat competi┼úii indirecte ├«ntre Balcanii de Vest ┼či estul Europei ├«n prioritizarea extinderii Uniunii Europene. Dezbaterile ┼či deciziile celor dou─â summituri europene recente (UE ÔÇô Balcanii de Vest ┼či reuniunea Consiliului European) au configurat plenar coliziunile dintre cele dou─â proiecte regionale, raporturile competi┼úionale dintre Balcanii de Vest ┼či estul Europei.┬á

Bosnia
Rusia acuz─â Occidentul c─â ÔÇ×destabilizeaz─âÔÇŁ Bosnia ┼či Her┼úegovina

┬á- Ucraina ┼či Republica Moldova au primit statutul de ┼ú─âri candidate la aderarea la UE. Cum este perceput─â aceast─â decizie ├«n Balcanii de Vest?┬á

Acordarea unei perspective europene pentru Ucraina, Republica Moldova ┼či Georgia, corelat─â cu am├ónarea unor decizii similare care s─â permit─â avansul proiec┼úiei de integrare european─â a ┼ú─ârilor din Balcanii de Vest (prioritar, acordarea statutului de candidat pentru Bosnia ┼či Her┼úegovina, ├«nceperea negocierilor de aderare pentru Albania ┼či Macedonia de Nord), este v─âzut─â ├«n Balcani, ├«n mod explicit, ca pe un e┼čec al capacit─â┼úii Bruxeless-ului de a r─âspunde nevoilor de integrare ├«n cre┼čtere ale ┼ú─ârilor din Balcanii de Vest. Deciziile Uniunii Europene de a am├óna evolu┼úiile procesului de integrare a Balcanilor de Vest adaug─â noi frustr─âri ├«n regiune, de care poate beneficia Moscova. Federa┼úia Rus─â va construi harnic, geopolitic, pe oboseala integr─ârii mai ales la Belgrad ┼či la Banya Luka. Nara┼úiunile Moscovei de genul ÔÇ×Europa seduce ┼či abandoneaz─âÔÇť, ÔÇ×Vestul genereaz─â prietenii mincinoase ┼či politici interesateÔÇť,┬á ÔÇ×Vestul nu este interesat de Balcani, ├«n timp ce Rusia este singurul prieten adev─ârat al regiuniiÔÇť se vor auzi tot mai des pe str─âzile Balcanilor. ├Änc─â nu sunt premise pentru ca rusa s─â redevin─â limba geopolitic─â regional─â a Balcanilor, ├«ns─â Moscova are o tradi┼úie deja confirmat─â a capacit─â┼úii sale de a ┼úine Balcanii la foc mic de fierbere, ca spa┼úiu alternativ de turbulen┼úe.┬á

Invazia rusă în Ucraina a deschis cutia Pandorei

 - Pe ce mizează Rusia?

Invazia rus─â ├«n Ucraina a deschis, de facto, o cutie a Pandorei, care ispite┼čte ┼či anim─â multiple proiecte revizioniste, pe o geografie extins─â a turbulen┼úei, din Balcani ├«n Orientul Mijlociu sau Asia-Pacific. Rusia mizeaz─â pe o ÔÇ×constela┼úie a r─âzvr─âti┼úilorÔÇť, care poate sus┼úine ┼či legitima contestarea prin for┼ú─â a ordinii interna┼úionale actuale. Actualele dizarmonii din Balcani pot favoriza politicile nocive ale Rusiei, pot aduce aici fitilul r─âzboiului. Moscova a mizat ├«ntotdeauna pe ÔÇ×spiritul r─âzvr─âtit al BalcanilorÔÇť ┼či, c├ónd acesta a obosit, a g─âsit resurse pentru a-l resuscita.┬á

ÔÇ×Z-ul rusesc va ├«nainta spre EuropaÔÇť┬á

 - Care sunt interesele Rusiei? 

Moscova are interesul direct de a ├«ntre┼úine tensiuni ┼či turbulen┼úe ├«n Balcani, ap─âs├ónd pe r─ânile istorice ├«nc─â necauterizate ale regiunii. Balcanii de Vest reprezint─â, pentru Moscova, drumul cel mai scurt c─âtre conflicte directe ├«n Europa. Tancurile ruse┼čti par a se ├«mpotmoli ├«n tran┼čeele Donbasului, nu mai au combustibil pentru agresiuni de amplitudine, pe aliniamente europene. Din aceast─â perspectiv─â, Moscova construie┼čte acum solu┼úii hibride de a reaprinde sc├ónteia r─âzboiului ├«n Europa folosindu-se ├«n mod prioritar de problemele istorice nerezolvate ale locului ┼či aliment├ónd frust─ârile, vechi ┼či noi, ale Balcanilor. Crearea, men┼úinerea ┼či/ sau accentuarea unei falii ├«ntre Balcanii de Vest ┼či estul Europei aduce steagul de pe tancurile ruse┼čti mai aproape de noi. ├Än timp ce se poate consolida ├«n est prin politici de integrare care r─âspund ├«n mod corect ┼či salutar aspira┼úiilor unui continent european asediat, de la Kiev la Chi┼čin─âu ┼či Tbilisi, Europa nu ├«┼či poate refuza dreptul simultan ┼či obliga┼úia de a construi geopolitic creativ ├«n Balcani. Pe nodurile neputin┼úei sale de a construi, ├«ntr-un mod care s─â ofere r─âspunsuri f─âr─â echivoc nevoilor reale de integrare ale ┼ú─ârilor din Balcanii de Vest, ÔÇ×ZÔÇŁ-ul rusesc va ├«nainta spre Europa.┬á

V─â recomand─âm s─â citi┼úi ┼či:┬á

LIVE TEXT | R─âzboi ├«n Ucraina. Peste 4.000 de cl─âdiri distruse de ru┼či la Harkov de la ├«nceputul invaziei

Campania lungă de sabotaj dusă de Putin prin spionii săi înainte de a lansa invazia din Ucraina



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite