Dobrogea, distrusă de seceta: nu a plouat de patru luni, culturile s-au uscat pe pământul crăpat

Producătorii de cereale din Dobrogea, fostul grânar al Europei, înaintează către Guvern actele de calamitate pentru recoltele de floarea-soarelui, porumb și mazăre, distruse de pârjolul nemilos din Dobrogea în proporție de peste 70 la sută. 

Porumbul uscat pe câmp Sursa foto arhiva personala CZ.

Agricultorii din Dobrogea sunt disperați. De anul trecut așteaptă de la Guvern ajutorul de calamitate, de 350 de lei pe hectar, care nu a mai venit. Acum, în toamna, în loc să își cântărească recoltele, pregătesc din nou cereri de ajutor. Nu a mai plouat de patru luni în Dobrogea, deja Octombrie este a cincea luna în care pământul nu a fost udat de un strop de ploaie.

Ar fi nevoie de 650 de litri de apă pe metru pătrat pe an, pentru că cerealele să rodească pe câmp. În Dobrogea, mereu apare, media de precipitații este de 650 de litri pe metru pătrat, pe an. Anul acesta însă, este un deficit de 250 de litri de apă, pe metru pătrat. 

Nu a mai plouat din iunie, iar luna septembrie a fost cel mai călduros septembrie din ultimii 100 de ani. 

Culturi una cu pământul   

Cel mai afectat este porumbul, care are nevoie de 600 de litri de apă pe an, pentru că agricultorii să poată obține 8-10 tone de recolta pe hectar. Practic cei care au semănat porumb în primăvara, acum în toamna nu au mai cules un bob, pentru că pământul s-a crăpat că într-un peisaj lunar, care pentru producători înseamnă dauna totală.

Greu loviți au fost și producătorii de floarea soarelui: culturile sunt calamitate în proporție de 70 la sută.  

Pământul crăpat IMAGINI Arhiva personală C.Z. 

Cornel Zamfir este fermier în zona Cobadin, unde administrează aproximativ aproape 1.000 de hectare de teren pe care le-a cultivat cu orz, grâu, rapița, floarea soarelui și porumb, dar și cu lucerna pentru animale. Pagubele sunt imense: nu doar că nu a făcut profit, dar nici a rămas su cu datorii. 

„La floarea soarelui, am calculat, pagubă este de 3.500 de lei pe hectar, la porumb de 3.500 de lei pe hectar. La grâul, la orz, am sărit de 4.000 de lei pe hectar. E dauna totală. Pământul are crăpături cât vezi cu ochii”, spune fermierul. În plus, trebuie să achite și pentru pământul pe care îl are în arendă, aproximativ 1.500 de lei pe hectar, pentru că are contracte făcute prin primarii, au titlu executoriu și riscă să vină executorii și să îi ia utilajele din curte.

Disperat, omul a făcut acte pentru ajutor de calamitate dar procedura este greoaie. 

„Ne cer jurnalele de recolta pe ultimii cinci ani și alte documente. Eu cred că nu au date și ne pun pe noi să le adunăm. Au venit, au constatat, nu înțeleg ce le mai trebuie”, spune fermierul. 

Din cauza că s-a intrat în a cincea luna fără ploaie, agricultorii nici nu se pot apucă de culturile de toamna. Mai mult, pentru ei, o toamna călduroasă înseamnă o primăvara geroasă, că anul trecut, când în ianuarie au fost 18 grade Celsius iar în aprilie minus 5 grade Celsius, iar culturile le-au degerat pe câmp. 

Lipsa sistemelor de irigații 

O soluție ar fi reabilitarea sistemului de irigații. “Dobrogea are 470 de mii de hectare de teren agricol, însă numai zece la sută este irigat. Pentru că suntem înconjurați de apă, în momentul în care se accesează bani, suma este mică, ne depunctează”, a afirmat Mircea Chipailă, vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea.

„O altă soluție ar fi crearea unor stații de captare a apei de-a lungul Canalului Dunăre Marea Neagră, pentru perioadele când Dunărea are un debit mare, iar când e seceta, se poate folosi apă de acolo. De asemenea se pot înființa, plantă, noi trunchiuri de pădure, însă aici trebuie să intervină primăriile și să identifice aceste terenuri”, a declarat Răzvan Filipescu, vicepreședinte al Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea. 

Agricultorii spun că ar trebui create soiuri hibride, că în Germania, acolo unde există cereale care au nevoie doar de cinci luni pentru a fi recoltate, față în de nouă luni în România, însă cercetătorii România nu au brevetat așa ceva. Pe lângă calamitate, cei care au realizat recolte și vor să le vândă se mai confruntă cu problema exportului prin portul Constanța unde, spun ei, prioritate au cerealele aduse din Ucraina, motiv pentru care au recurs și la proteste. 

Situația este atât de disperată încât, IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a ajuns să facă aproape la fiecare trei zile slujbe, pentru că Dumnezeu să deschidă baierele Cerului și să aducă ploaia în Dobrogea. Pământul rămâne însă, în continuare, prăfos și crăpat, iar cerul fără urmă de nor.