De ce nu mai vin turiştii pe litoralul românesc. Analiză la rece a verii 2019, făcută de investitori
0Numărul turiştilor de pe litoral a crescut cu doar 2% în vara 2019, au constatat investitorii din turism care formează Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc. În comparaţie cu anul anterior, creşterea este mult mai mică, în vara lui 2018 aceasta fiind de 22%.
„Dacă în anul 2018 prin introducerea voucherelor de vacanţă numărul turiştilor a crescut cu 22% pe litoral, în această vară creşterea a fost doar de 3%. Cu toate că în presă s-a vehiculat pe baza unor studii superficiale o creştere exagerată a tarifelor pe litoral, în acest an acestea s-au majorat în medie cu doar 4%, procent insuficient pentru a acoperi creşterea cheltuielilor cu salarii, materii prime şi utilităţi“, a anunţat Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).
Oficialii din turism au constatat că beneficiarii de vouchere de vacanţă au ales anul acesta să-şi petreacă concediul şi în alte destinaţii din ţară, profitând de faptul că oferta unităţilor de cazare care acceptă plata cu voucherele de vacanţă s-a dublat. În acest sezon numărul de turişti pe litoral a crescut cu doar 3% faţă de anul trecut, Mamaia, Eforie Nord şi Venus fiind staţiunile cu cea mai mare cerere, iar la polul opus s-au situat Olimp, Cap Aurora şi Eforie Sud.
„Având în vedere numeroasele investiţii în structurile de primire turistică, s-a observat menţinerea tendinţei de creştere a numărului de turişti în sudului litoralului, mai ales a turiştilor familişti cu copii“, spun cei din FPTR.
Conform site-ului oficial al Ministerului Turismului, la data de 13 septembrie 2019, în staţiunile de pe litoralul românesc, inclusiv Constanţa, Eforie şi Mangalia erau 2.082 structuri de cazare clasificate, care aveau 61.736 spaţii de cazare şi puneau la dispoziţie un număr de 132.217 locuri de cazare, cu 10.937 mai multe decat anul trecut. Astfel, turiştii care au ales litoralul românesc pentru a-şi petrece vacanţa în acest an, au avut la dispoziţie o gamă largă de oferte, în funcţie de preferinţele şi de bugetul fiecărui turist.
Cele mai multe locuri de cazare sunt reprezentate de locuri în hoteluri, aproximativ 75.001, iar restul de 57.216 de locuri de cazare sunt în vile, campinguri, hosteluri. Se observa anul acesta o orientare a turistilor catre rezervarile facute online, direct catre hotel. Astfel, spaţiile de cazare din hotelurile de 1 - 2 stele s-au vândut în procent de 60% prin agenţii de turism şi 40% prin alte canale de rezervări. Spaţiile de cazare în hotelurile de 3, 4 şi 5 stele s-au vândut în procent de 45% prin agenţii de turism şi 55% prin alte sisteme de rezervări.
Topul celor 10 ţări de provenienţă a turiştilor străini care au sosit pe litoralul românesc, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică pentru luna iulie, a fost condus de Germania, urmată de SUA, Israel, Franţa, Polonia, Regatul Unit, Italia, Belgia, Austria, Republica Moldova.
Gradul de ocupare pe litoral in luna iunie a fost cu pţtin peste 50% datorită programului special “Litoralul pentru toţi" şi biletelor vândute prin sistemul early booking. În ultimii ani, din cauza ploilor abundente din întreaga ţară, la inceputul lunii iulie gradul de ocupare era scăzut. Anul acesta în primele trei luni ale sezonului s-a înregistrat o creştere a numărului de turişti sosiţi pe litoral cu 8,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Chiar daca vremea bună a revenit, începând cu luna august, numărul turiştilor nu a mai crescut spectaculos ca anul trecut, procentul fiind cu doar 5% in crestere faţă de aceeaşi lună a anului trecut.
Majorarea tarifelor cu numai 4% şi creşterea statistică a numărului de turişti cu doar 3% faţă de anul 2018, a facut ca profitul hotelierilor de pe litoral să scadă faţa de cel din anul anterior. Cauzele sunt productivitatea scăzută a angajaţilor pe fondul unei creşteri forţate a fondului de salarii cu 20-30%, creşterea costurilor pentru utilităţi cu 15-20%, majorarea preţurilor materiilor prime alimentare cu 10-15%.
În acest an, pe litoral a continuat criza forţei de muncă. Cauzele sunt: exodul populaţiei, scăderea natalităţii, ieşirea la pensie a numeroşi angajaţi, legislaţia anacronică şi protecţionistă. Chiar dacă există încercări timide de a suplini lipsa fortei de munca cu muncitori din alte ţări, în România se va accentua criza angajaţilor în următorii ani. Din păcate, în acest moment nu se întrevăd soluţii viabile, tânăra generaţie nefiind pregătită să muncească productiv, sistemul de educaţie fiind incapabil să facă faţă provocărilor din piaţa muncii, iar importul de muncitori nu este o solutie fezabilă financiar în turismul sezonier de pe litoral.
Având în vedere că sezonul estival s-a decalat în ceea ce priveşte vremea, chiar dacă voucherele de vacanţă au fost eliberate pe parcursul întregului an, s-a păstrat tendinţa ca foarte mulţi turişti să vină pe litoral în luna august sau la începutul lunii septembrie. Modificarea structurii anului şcolar a facut ca multe dintre hotelurile de pe litoral să se închidă înainte de jumătatea lunii septembrie, odată cu începerea şcolilor.
„Constatăm că şi România se adaptează rapid tendinţei mondiale de "sharing accommodation", astfel că, potrivit estimarilor FPTR, 20% din locuinţele private din staţiunile şi oraşele de pe litoral, se închiriază în timpul sezonului estival, ceea ce generează un număr foarte mare de persoane cazate, ducând la aglomerarea staţiunilor. Nu se ştie care este volumul exact al turismului nedeclarat şi necuantificat în miile de apartamente neclasificate care operează în regim de închiriere hotelier (Mamaia, Navodari etc.), în casele şi apartamentele oferite de localnici (Constanţa, Eforie, Vama-Veche, 2 Mai, Mangalia etc.) sau în alte stucturi de primire turistica neclasificate, valorificate online.
În lipsa unui management judicios al destinaţiilor turistice, s-au acordat de către autorităţile locale autorizaţii marilor retaileri pentru construcţia de hipermarketuri, autorizaţii pentru mici magazine alimentare acolo unde nu este necesar, ceea ce a dus la transformarea staţiunilor turistice în oraşe şi a turiştilor în locuitori, iar operatorilor din turism le-au provocat pierderi mari în vânzările din activitatea de alimentaţie publică.
Mediul de afaceri a investit în structuri de cazare pe litoralul românesc, a creat oferte şi servicii cât mai diversificate, care să cuprindă o arie cât mai largă de turişti. Deşi mediul de afaceri din turism depune eforturi în fiecare an pentru creşterea numărul turiştilor din staţiunile de la malul mării, se confruntă in continuare cu aceleaşi problem care s-au permanentizat: administrarea şi atribuirea ineficientă a plajelor, lipsa unui plan urbanistic coerent, lipsa mijloacelor de transport public, lipsa punctelor sanitare, iluminatului public deficitar, spaţii verzi neamenajate, acces dificil în destinaţie, drumuri neasfaltate sau crăpate, trotuare distruse, lipsa parcărilor amenajate, spaţii verzi neîntreţinute etc. Toate aceste probleme, dar şi lipsa managementului eficient al staţiunilor, duc pe termen lung, la scăderea atractivităţii destinaţiei şi la scăderea interesului turiştilor pentru litoralul românesc“, au precizat investitorii din FPTR.
Patronatele consideră că mediul de afaceri din turism a reuşit să convingă Legislativul că cea mai bună soluţie pentru gestionarea staţiunilor este Organizaţia de Management al Destinaţiei (OMD), prima entitate de acest fel fiind înfiinţată în municipiul Mangalia.
„Chiar dacă cheltuielile de operare au crescut cu peste 20% in 2019, multi investitori vor fi tentaţi să reinvestească profitul obţinut in acest an, în special în nordul zonei Mamaia, a zonei Năvodari şi în sudul litoralului. Vor continua investiţiile în structurile de primire turistică existente, astfel încât să se ridice gradul de confort spre minim 3 stele. Conjunctura turistică internaţională este incertă, falimentele răsunătoare din ultima perioadă vor duce la modificări ale pieţelor turistice internaţionale, ceea ce va afecta şi puţinele sosiri ale turiştilor în România.
Conjunctura turistică naţională nu este favorabilă dezvoltării turismului intern şi a incomming-ului deoarece instabilitatea politică impune o prudenţă sporită în ceea ce priveşte investiţiile şi a operatorilor în ceea ce priveşte contractele anului viitor. În acest context tarifele vor rămâne la fel sau vor avea creşteri nesemnificative la unele hoteluri“, arată FPTR.
Organizaţia precizează că aceste date au fost obţinute pe baza informaţiilor primite de la INSSE, Ministerul Turismului, a estimărilor realizate de către membrii FPTR şi a unui număr important de operatori din turism.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
