Cum se destrăbălau tinerii din Dobrogea în perioada interbelică. Legiunea de jandarmi, mobilizată să-i potolească
0
Tinerii din Durostor îşi pierdeau noaptea în cafenele jucând table şi cărţi, fenomen care a pus pe jar autorităţile, care au decis închiderea cârciumilor seara şi supravegherea minorilor.
În 1929, autorităţile din Durostor, regiune aflată în componenţa Dobrogei, erau îngrijorate de faptul că jocurile de noroc s-au răspândit în toate satele.
Se propunea confiscarea cărţilor şi tablelor, iar minorii să nu aibă voie să mai intre în cafenele sau cârciumi, aflăm dintr-o adresă a Camerei de Agricultură Durostor către Prefectura judeţului.
„În şedinţa plenului Camerei de Agricultură Durostor, ce a avut loc astăzi, 28 noiembrie 1929, membrii Camerei ne-au adus la cunoştinţă că jocurile de noroc – cărţi, table, s-au răspândit pe o scară îngrijorătoare la sate. La cafenelele satelor se strâng în timpul zilei şi al nopţii tinerii între 15-20 de ani, alături de oamenii în vârstă, joacă cărţi şi-şi pierd timpul de muncă în viaţa mică a cafenelelor. Mai în fiecare sat sunt 2-3 cafenele. Jocurile de cărţi, fie că nu s-ar face pe bani, sunt un element de destrăbălare a tineretului. Părinţii acestora se plâng de lipsa de ascultare a tineretului care scapă de sub autoritatea părintească“, se arată în documentul care face parte din fondul Pretura plăşii Ostrov şi publicat în volumul „Dobrogea în Arhivele româneşti (1597 – 1989)“, care reuneşte 413 documente şi cărţi poştale inedite, culese de la Arhivele Naţionale ale României şi de la structurile sale judeţene, Serviciul Istoric al Armatei şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Coordonator al cărţii este dr. Virgil Coman, directorul Arhivelor Naţionale, Filiala Constanţa.
Prin urmare, se cerea luarea de măsuri: interzicerea accesului minorilor în cafenele sau cârciumi, cafenelele să se închidă la ora 9 seara. Patronii care nu se supuneau ordinelor urmau să fie aspru pedepsiţi. De asemenea, legiunea de jandarmi trebuia să supravegheze funcţionarea cafenelelor.
Dobrogea de sud
Partea de sud a Dobrogei, care se întinde peste 7.000 de kilometri pătraţi, şi unde trăiesc peste 400.000 de suflete, este formată din judeţele Durostor şi Caliacra. Principalele oraşe din această zonă sunt Silistra, Turtucaia, Dobrici (Bazargic), Balcic şi Cavarna.
La data de 7 septembrie 1940, România a pierdut definitiv Dobrogea de la Sud de Dunăre. Tratatul de la Craiova, semnat de România şi Bulgaria, consemna că regiunea dobrogeană urma să revină pentru totdeauna Bulgariei.
Cadrilaterul, numit când „Noua Românie“, când „Dobrogea de Sud“, a fost în graniţele României între 1913 – 1940, însă influenţele sociale, culturale şi politice româneşti s-au simţit din cele mai vechi timpuri.
Vă mai recomandăm:
Misterele „cuibului“ Reginei Maria din Balcic. Cât de fermecător este tărâmul unde regina şi-a lăsat inima: „Locul acesta mă aştepta pe mine“
Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav
Se încarcă comentariile...
