Cum a ajuns dosarul liderului comunist Ana Pauker în custodia unei case de licitaţii. Artmark a anunţat că suspendă vânzarea
0
Artmark a decis să anuleze licitaţia prin care se scotea la vânzare mai multe documente din dosarul Anei Pauker, după ce specialiştii de la Arhivele Naţionale ale României, conform publicaţiei PressOne.
Dosarul, care cuprinde peste 800 de manuscrise, conţine materialul de urmărire disciplinară de către Partidul Muncitoresc/Comunist Român a liderului comunist Ana Pauker.
Conform PressOne, Arhivele Naţionale ale României deţineau şase dosare cu ancheta Anei Pauker. Despre existenţa acestui al şaptelea dosar nu s-a ştiut până în momentul în care casa de licitaţii Artmark nu a anunţat, pe site-ul propriu, conţinutul. Directorul adjunct al Arhivelor Naţionale ale României, istoricul Alina Pavelescu, a declarat pentru PressOne: „Cred că acest dosar e ultimul din seria anchetei Pauker, cel pe baza căruia s-a luat decizia de excludere. Trebuie să îl vedem, nu putem specula. Dar însemnările olografe de pe pagini nu pot fi decât unice. Ţinea de modul de lucru al acestor comisii ale Comitetului Central. Oricum, membrii nu îşi luau copiile adnotate acasă. Dacă vă uitaţi pe pagini, au multiple numerotări în dreapta sus. E semn că au trecut prin mai multe procese de arhivare. Copiile personale nu ar avea de ce să fie numerotate aşa, la om acasă. Dar asta e valabil doar dacă pozele de pe site sunt reale“.
La 31 ianuarie, Arhivele au trimis societăţii Artmark o adresă în care solicitau retragerea lotului de la vânzare şi accesul la studiul dosarului. În cazul în care cei de la arhivele vor constata apartenenţa dosarului la fondul de arhivă al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, instituţia va sesiza organele de anchetă penală pentru a cerceta furtul calificat din documente de patrimoniu cultural.
Artmark a comunicat Arhivelor Naţionale că a fost luat în custodie de la „un anticar bucureştean care a relatat circumstanţe credibile de procurarea legală a acestui dosar”. „Vă asigurăm că am fi refuzat consignarea lotului în vederea vânzării dacă biroul de specialitate ar fi avut suspiciunea unei sustrageri ilicite de către consignant”, au mai arătat cei de la Artmark.
Casa de licitaţie Artmark a anunţat că scoate la licitaţie la 15 februarie 2022 mai multe documente din dosarul Anei Pauker, una din cele mai negre figuri ale României comuniste, cea poreclită „Stalin în fustă“. Preţul de pornire al vânzării este de 600 de euro.
Ana Pauker: „Am făcut mult rău partidului şi oamenilor muncii“
Casa de licitaţie anunţă că dosarul pe care-l deţine, de 827 de file, conţine materialul de urmărire disciplinară de către Partidul Muncitoresc, ulterior Comunist Român, a liderului comunist Ana Pauker, dar şi stenograme, declaraţii olografe sau dactilografiate, pro şi contra învinuirii politice, unele semnate olograf, inclusiv de către Ana Pauker. Tot aici se regăseşte şi o declaraţie autocritică a liderului comunist, de mare însemnătate din punct de vedere istoric. „Am înşelat încrederea pe care partidul, clasa muncitoare şi întreg poporul muncitor au avut-o în mine, dându-mi muncă de conducere în partid şi în stat. Am comis grave greşeli şi abateri de neiertat unui membru de partid. Am făcut mult rău partidului şi oamenilor muncii. Dar sunt credincioasă partidului. Am fost şi sunt gata să-mi dau, cinstit şi fără şovăială, viaţa pentru cauza partidului, a clasei muncitoare. Am urât şi urăsc pe duşmanii celor ce muncesc, pe duşmanii Uniunii Sovietice, ai R.P.R., ai ţărilor în care popoarele s-au eliberat şi ai popoarelor care luptă pentru eliberarea lor“, scria Ana Pauker. Declaraţia a fost dată în anul 1952, atunci când Gheorghiu-Dej a început un val de epurări. Faptul că a anunţat că este gata să-şi dea viaţa pentru clasa muncitoare şi pentru partid nu a salvat-o, ea fiind exclusă în 1954 din Partidul Muncitoresc Român. Deşi i-a fost înscenat un proces politic, la scurt timp după moartea lui Stalin, în aprilie 1953, a fost eliberată din închisoare şi ţinută o perioadă îndelungată în arest la domiciliu.
Istoric: „Documentele ar trebui să fie la Arhivele Naţionale ale României“
Probabil, multe informaţii despre această perioadă din istoria comunismului din România vor rămâne pentru totdeauna neştiute de publicul larg, documente din dosarele liderilor politici din cea mai grea perioadă a poporului român fiind înstrăinate.
Cercetătorul ştiinţific Adrian Cioflâncă a afirmat în mod public faptul că este curios să afle ce conţine tot pachetul de documente scoase la licitaţie şi cum au ajuns în proprietate privată. „Documentele par a fi originale şi, dacă sunt originale, ar trebui să fie la Arhivele Naţionale ale României. Însemnările făcute cu creion colorat şi cu pixul pe marginea lor sunt asemănătoare cu notiţele făcute de Gheorghe Gheorghiu-Dej pe numeroase documente care pot fi consultate în fondul CC Cancelarie şi CC Organizatoric. Cutia arătată pe site seamănă cu cutii de arhivă ale PCR păstrate astăzi de ANR” spune istoricul.
Cum este şi membru în colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Adrian Cioflâncă dezvăluie faptul că „nici la CNSAS nu există un dosar distinct cu ancheta Anei Pauker şi teoretic nici nu ar trebui să fie, pentru că investigaţia a fost făcută, în mare parte, de Colegiul Central de Partid şi nu s-a finalizat cu o condamnare penală”.
Cine a fost Ana Pauker?
Hana Rabinsohn (Ana Pauker) s-a născut la 28 decembrie 1893, la Codăeşti, Vaslui, într-o familie de evrei români. Numele de Pauker îl are de la soţ, Marcel Pauker, un activist comunist pe care l-a cunoscut în Franţa. După ce a aderat la mişcarea comunistă, viaţa ei a fost un lung şir de trădări, de procese, de condamnări, dar şi de evadări miraculoase, fiind salvată de fiecare dată de regimul sovietic, care o racolase ca agent.
După ce Armata Roşie a intrat în ţară, Ana Pauker a venit în România îmbrăcată în uniforma sovietică. Părea că nimic nu-i mai stă în cale: a devenit ministru de externe, apoi viceprim-ministru, fiind prima femeie din lume care a deţinut această funcţie guvernamentală.
În anul 1952, în cadrul unui val de epurări, iniţiat de Gheorghiu-Dej, a fost eliminată din conducerea P.C.R., fiind acuzată, printre altele, de sabotarea colectivizării agriculturii şi de legături cu legionarii, cu agenţi străini. La scurt timp după moartea lui Stalin, a fost eliberată din închisoare şi ţinută mai mulţi ani în arest la domiciliu. Ana Pauker a murit la Bucureşti la 3 iunie 1960, în urma unui cancer de sân.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
