Ce reprezintă numărul de turle la biserici: „Dacă tavanul reprezintă cerul, Hristos e deasupra şi atunci apare turla“
0Numărul de turle de pe bisericile ortodoxe nu este ales întâmplător, astfel că fiecare are simbolistică precisă, explicată de specialişti.
Primele biserici creştine erau cele din catacombe, nu aveau nicio turlă, explică părintele Eugen Tănăsescu. Apoi, după ce Constantin cel Mare liberalizează creştinismul, unele temple păgâne, care aveau forma bazilicală, au fost transformate în altare creştine şi aşa a apărut stilul bazilical. După ce arta creştină s-a dezvoltat, începând cu Imperiul bizantin, au început să apară bisericile în plan treflat.
„Atunci încep să se dezvolte şi turlele, întrucât o astfel de arhitectură a cerut cumva marcarea arhitectonică a acestor abside, unde fiecare avea câte un altar. Turlele au apărut din această nevoie, a picturii. În canonul pictural, în centrul bisericii tronează Iisus Hristos care binecuvântează întreaga lume. Apoi, s-a considerat că trebuie marcat locul lui Iisus pantocrator şi aşa a apărut prima turlă, cea centrală, pentru a deosebi arhitectura bisericii de cea a altor clădiri din jur“, spune Eugen Tănăsescu.
De regulă, turlele se fac în locuri bine definite. Prima turlă, cea centrală, este în mijlocul bisericii, pe locul pantocratorului. „În centrul bisericii se pictează cel ce ţine întreaga lume. S-a ţinut să se pună în valoare faptul că Hristos este în înaltul cerului şi deasupra cerurilor. Dacă tavanul bisericii reprezintă cerul, Hristos este deasupra şi atunci s-a supraînălţat acoperişul într-o anumită zonă şi aşa apare turla. Când arhitectura a permis, locul acesta a fost pus în valoare printr-o turlă centrală. Apoi, din nevoia de îmbogăţi arhitectura au început să apară turle la Sfântul Altar. Dacă biserica era mai lungă, pentru a echilibra vizual, se mai punea unul la intrarea în biserică. Apoi, când construcţiile s-au lăţit au început să apară turle pe la colţuri, cum e la Catedrala Mitropolitană de la Iaşi“, explică părintele. În general, numărul de turle a fost stabilit de arhitectura lăcaşului de cult.
La noi, în Dobrogea, majoritatea bisericilor au fost construite pe stilul muntenesc, după modelul de la Curtea de Argeş. De regulă, lăcaşurile de cult au una – patru turle. După revoluţie, au început să placă foarte mult bisericile din lemn, care au altă arhitectură, o turlă centrală, şi care sunt mai intime, mai cochete.
În Neamţ, însă, există însă o mănăstire cu opt. Este vorba de Mănăstirea Horaiţa, construită după modelul bisericii „Schimbarea la faţă“ de pe muntele Tabor. Ambele au fost proiectate de un ieromonah român, părintele Irinarh Rosetti de la Horaiţa.
Ce reprezintă numărul de turle ne explică preotul Roman Valeriu, consilier Patrimoniu Cultural Naţional în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului. Biserica cu o singură turlă, spune el, simbolizează pe Iisus Hristos întrupat. Cei patru stâlpi îi reprezintă pe cei patru sfinţi evanghelişti care au propovăduit cuvântul lui Dumnezeu în lume: Matei, Ioan, Luca şi Marcu. Când vedem o biserică cu două turle trebuie să ştim că cele două turle reprezintă cele două firi ale mântuitorului: firea omenească şi cea dumnezeiască. Când vedem biserici cu trei turle atunci facem trimitere directă la Sfânta Treime.
Lăcaşurile de cult cu cinci turle îl reprezintă pe Iisus Hristos şi cei patru evanghelişti. Când avem o biserică cu şapte turle vorbim de darurile sfântului duh: darul înţelepciunii, darul cunoştinţei, al credinţei, al tămăduirii, minunilor, prorocirii, tălmăcirii şi darul deosebirilor duhurilor. Bisericile cu nouă turle vorbesc despre cele nouă cete îngereşti, cele cu 12 turle reprezintă pe cei 12 apostoli, iar cele cu 13 turle îl simbolizează pe Mântuitorul înconjurat de cei 12 apostoli.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
