Cât de „abramburit“ a ajuns sistemul românesc de învăţământ. „O sarabandă de ieşiri publice fără noimă strategică“
0
Aproape în fiecare zi, intenţii de a modifica ceva în sistemul românesc de educaţie ocupă o parte din agenda publică. Fie că anunţurile sunt făcute de către ministrul Educaţiei, fie că figurează în diferite proiecte ale unor parlamentari, au menirea, spun experţii, să producă multă confuzie în rândul elevilor, profesorilor şi părinţilor.
În ultima vreme s-a discutat despre iniţiativa legislativă, susţinută chiar de un fost ministru al Educaţiei, Liviu Pop, prin care elevii şi părinţii ar putea cere un examen medical complet pentru personalul angajat în învăţământ. Acelaşi proiect de lege mai prevede ca directorii de şcoală să poată fi cercetaţi disciplinar de o comisie a Inspectoratului Şcolar Judeţean. Proiectul de lege a fost depus la Camera Deputaţilor în data de 4 martie.
De asemenea, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, are dese ieşiri publice în care anunţă intenţiile sale de a modifica Legea Educaţiei: începerea cursurilor la altă oră, nu neapărat ora 8.00, pentru descongestionarea traficului rutier, învăţământ obligatoriu până în clasa a XII-a, posibila eliminare a evaluării naţionale de la clasa a VIII-a şi altele. Toate aceste discuţii se fac în timp ce la Ministerul Educaţiei se lucrează la o nouă Lege a Educaţiei Naţionale despre care principalii actori din învăţământ încă nu ştiu nimic.
Intenţii care „frustrează şi înfurie”
„Este prima dată în mulţi ani când tabloul de ansamblu al educaţiei arată din start ca un caleidoscop făcut ţăndări. Nimic agregat coerent, într-un produs/proces strategic, doar fragmente disparate, fără noimă, ce nu numai că nu reuşesc să convingă, ba mai degrabă uluiesc, frustrează şi înfurie. Pare că nimic nu se leagă cu nimic, indiferent de enunţul ministerial, într-o sarabandă de ieşiri publice fără noimă strategică”, spune Marian Staş, expert în educaţie.
Aceste modificări duc la efecte negative asupra sistemului. Două dintre acestea sunt amintite de către Marian Staş: sentimentul trădării, articulat public de reprezentanţii părinţilor şi nesupunerea civică la vedere, „articulată ferm de echipa Consiliului Naţional al Elevilor, faţă cu halucinantul dialog al surzilor de până acum”.
Actuala Lege a Educaţiei nu a fost produsul unor negocieri cu toţi actorii implicaţi în sistemul de învăţământ, ci este o lege asumată politic, impusă. De aceea a suportat şi multe modificări. „Sistemul, în momentul de faţă, este sufocat de aceste modificări multiple, astfel încât nu mai recunoşti Legea Educaţiei, aşa cum a fost ea iniţial. Este o mare diferenţă între ceea ce a fost asumat în urmă cu câţiva ani şi ce avem acum în practica de zi cu zi. Unele modificări sunt necesare, altele complică lucrurile”, spune Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”.
Liderul de sindicat atrage atenţia că toate aceste intenţii de modificare sau chiar modificări ale sistemului de educaţie duc la nemulţumire şi dezamăgire. „Te gândeşti care este stabilitatea aceea atât de necesară sistemului educaţional. În permanenţă trebuie să te gândeşti că în ziua următoare poate apare o modificare care vine şi anulează tot ce ai făcut până atunci.”
„Abrambureala” din sistem
Cei care suportă în general modificările la nivelul Legii Educaţiei sunt elevii. Mihai Tănase este preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa (AEC) şi elev în clasa a X-a. Tânărul spune că, de fiecare dată când în spaţiul public se mai anunţă câteo schimbare, este solicitat de colegi pentru explicaţii.
„Sunt propuneri pe care doamna ministru le aruncă în spaţiul public pentru a testa terenul, să vadă cum reacţionează opinia publică. Dar creează haos. Vorbim de o groază de iniţiative în educaţie care mai degrabă descentrează sistemul. Nu avem o viziune clară către ce mergem. Schimbările astea făcute peste noapte nu fac decât să abramburească întregul sistem”, spune elevul. Totodată, acesta arată şi care ar fi modificările de fond ce ar trebui aplicate Legii Educaţiei: programa şi planurile cadru.
„Ele trebuie să fie corelate cu un profil al absolventului, un profil care există încă din 2015 la nivelul Institutului de Ştiinţe al Educaţiei dar care nu a fost niciodată aprobat de minister. Ce ne dorim de la absolvenţi: ne dorim să fie maşini care absorb o groază de informaţii pe care le uită, sau ne dorim să fie cetăţeni care se descurcă în viaţă pe baza informaţiilor pe care le-au primit în şcoală?”, spune Mihai Tănase.
„România Educată”
În tot acest timp, la Ministerul Educaţiei se lucrează la o nouă lege. Doar că, şi de data aceasta, partenerii de dialog ai guvernanţilor sunt ignoraţi. „În baza unui acord încheiat anul trecut, există un angajament ca până în 31 martie Ministerul Educaţiei să elaboreze un pachet legislativ format din Legea Învăţământului Universitar, Legea Învăţământului Preuniversitar şi Statutul Personalului Didactic. Am cerut să nu cârpim pe o lege în vigoare, ci avem nevoie de o strategie, de o viziune, să ştii unde vrei să ajungi şi ce vrei să faci cu tinerele generaţii”, spune Marius Nistor.
Liderul de sindicat afirmă că până în clipa de faţă nu au văzut nici un draft al acestor legi şi nu au fost chemaţi la nici un dialog cu cei din minister.
În opinia tuturor, noua Lege a Educaţiei ar trebui să plece de la raportul „România Educată”, realizat de Palatul Cotroceni, un raport la care s-a lucrat doi ani cu toţi factorii educaţionali. „Ar trebui să plecăm de la raportul România Educată, să fie fundamentul noii legii, dar doamna ministru a anunţat că va folosi doar câteva idei. Trebuie să punem educaţia mai presus de jocurile politice şi să nu mai facem viitorul elevilor o victimă a acestor jocuri”, crede elevul Mihai Tănase.
Învăţământul românesc rămâne încă blocat în paradigma sa comunistă, crede Marian Staş. Expertul în educaţie spune că acum „este un moment critic, în care impostura şi cinismul politice, amestecate cu incompetenţă pură şi simplă, combinate cu furia tuturor actorilor relevanţi, pot arunca în aer actualul aranjament al sistemului public al educaţiei”.
Reporterii „Adevărul” au încercat să ia legătura, fără succes, cu ministrul Educaţiei pentru un punct de vedere.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
