Când va fi dezvelit monumentul din Piaţa Presei Libere. „Aripi“ pentru memoria luptătorilor din rezistenţa anticomunistă
0
Dezvelirea Monumentului Naţional al Luptătorilor din Rezistenţa Anticomunistă, programată pentru luna mai, va fi discutată din nou de factorii de decizie.
România va avea, în sfârşit, un Monument Naţional al Luptătorilor din Rezistenţa Anticomunistă, ca un simbol vizibil al recunoştinţei pe care poporul îl datorează celor care şi-au sacrificat viaţa pentru ca ţara să fie liberă de dictatură. Intitulată „Aripi“, opera este amplasată în Piaţa Presei Libere din Bucureşti, pe locul unde s-a aflat statuia lui Lenin. Scuarul din faţa Casei Presei este dominat de monumentul cu trei aripi stilizate, ce are o înălţime de aproximativ 24 metri. Soclul are înălţimea de 6 metri şi va fi acoperit cu granit, aripile sunt realizate dintr-o structură din oţel inoxidabil, iar întreg monumentul are greutatea de 102 tone. Conceptul artistic a fost realizat de sculptorul Mihai Buculei. Antreprenor general al lucrării este SC Iconomic Sacom SRL - Construcţii civile şi reabilitări SRL.
Inaugurarea monumentului, amânată deja de două ori, este încă în discuţie. Conducerea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România va avea miercuri o ultimă întâlnire cu reprezentanţii constructorului şi cu cei ai Fundaţiei Române pentru Democraţie, care a susţinut demersul de ridicare a simbolului anticomunist. La această întâlnire vor fi analizate ultimele pregătiri ale lansării şi va fi stabilită data la care monumentul va fi dezvelit.
Dezvelirea şi sfinţirea Monumentului Naţional al Luptătorilor din Rezistenţa Anticomunistă trebuia să aibă loc în august 2014, termen care a fost amânat pentru august 2015. „La începutul anului 2016, am stabilit ca ultim termen de dezvelire şi sfinţire a Monumentului data de 7 mai 2016, ora 10.00. Au fost lansate şi de această dată, invitaţiile la nivel internaţional, unor personalităţi europene, inclusiv Conducerea Internaţională a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici (INTER ASSO). Luasem în calcul să pregătim monumentul pentru inaugurare, chiar dacă lucrările nu vor fi finalizate“, a declarat Octav Bjoza, preşedintele AFDPR.
Dar momentul a fost aşteptat prea multă vreme pentru a fi umbrit de neterminarea lucrărilor. Cel mai probabil acesta va fi din nou amânat pentru o dată nu foarte îndepărtată, când Monumentul Naţional al Luptătorilor din Rezistenţa Anticomunistă va fi gata 100%. „Au fost ploi în ultimul timp, lucrările au fost oprite. Constructorul s-a achitat de datorie, dar cauzele au fost de altă natură. Ar fi păcat să dezvelim monumentul şi el să nu fie gata. Deci probabil vom mai aştepta puţin“, au spus reprezentanţii AFDPR. Deţinuţii politici au luat decizia să nu invite la eveniment personalităţi ale vieţii politice, fiind vorba despre un an electoral.
Denumirea completă a monumentului va fi „În Memoria Luptătorilor din Rezistenţa Anticomunistă 1944-1989“. Pentru motto-ul ce va fi înscris pe soclul operei, deţinuţii politici au propus câteva versuri din poezia lui Radu Gyr, cel numit „poetul detenţiei politice din România“: „Înfrânt nu eşti atunci când sângeri, nici ochii când în lacrimi ţi-s / Adevăratele înfrângeri sunt renunţările la vis“. Versurile sunt din poezia „Cântec de luptă“.
Cântec de luptă
de Radu Gyr
Nu dor nici luptele pierdute,
nici rănile din piept nu dor,
cum dor acele brate slute
care să lupte nu mai vor.
Cât inima în piept îţi cântă
ce-nseamnă-n luptă-un braţ răpus?
Ce-ţi pasă-n colb de-o spadă frântă
când te ridici cu-n steag, mai sus?
Înfrânt nu eşti atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ţi-s.
Adevăratele înfrângeri,
sunt renunţările la vis.
Istoricul agitat a unui monument anticomunist
Istoricul Monumentului Naţional al Luptătorilor din Rezistenţa Anticomunistă este detaliat pe site-ul Fundaţiei Române pentru Democraţie, al cărei preşedinte fondator este fostul preşedinte ţărănist Emil Constantinescu.
În 1997, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România a propus, cu sprijinul preşedintelui Emil Constantinescu, realizarea în capitală a unei opere de artă monumentală închinată rezistenţei anticomuniste.
În aprilie 1999, proiecte artistice însoţite de machete au fost înaintate Comisiei de experţi în artă monumentală a Ministerului Culturii şi supuse dezbaterii. Supusă la vot, lucrarea de artă monumentală ARIPI, a sculptorului Mihai Buculei a fost avizată favorabil în unanimitate.
Proiectul pentru amplasament a fost inclus în PUZ - Piaţa Presei Libere, aprobat prin H.C.G.M.B. nr 186/1999.
În iunie 2002, ministrul Culturii, academicianul Răzvan Theodorescu, comunică preşedintelui Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Constantin Ticu Dumitrescu, aprobarea pentru amplasarea lucrării ARIPI în locul fostei statui a lui V. I. Lenin şi deschiderea finanţării de către Ministerul Culturii privind plata drepturilor de autor a sculptorului Mihai Buculei şi participarea la gestionarea, în continuare, a programului.
În iulie 2002, Guvernul României aprobă finanţarea de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii a realizării Monumentului Luptei Anticomunismului în Piaţa Presei Libere.
În septembrie 2002, Ministerul Culturii şi Cultelor şi Primăria Sector 1 Bucureşti au semnat un protocol pentru amplasarea Monumentului Luptei Anticomuniste – ARIPI în rondul central al Pieţei Presei Libere.
În februarie 2003, Guvernul României, prin Hotărârea nr 76/2003 privind finanţarea realizării Monumentului Luptei Anticomuniste, aprobă finanţarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, în limita sumei de 13,2 miliarde lei şi aprobă prin anexă caracteristicile tehnice ale monumentului.
În 4 septembrie 2003, Primăria Sectorului 1 a Municipiului Bucureşti eliberează certificatul de urbanism pentru amplasarea monumentului în Piaţa Presei Libere.
În 26 noiembrie 2003, execuţia lucrării ARIPI este preluată de S.C. Electromecanica Ploieşti S.A., filială a C. N. ROMARM SA.
În 2006, prin Hotărârea de Guvern 649/2006, au fost alocate sumele necesare pentru realizarea proiectului tehnic al modelului final de execuţie de către autor, sculptorul Mihai Buculei şi de către S.C. B.B.M. Group (arh. Alexandru Beldiman) pentru lucrările de amenajare urbană aferente, inclusiv execuţia soclului.
În 17 octombrie 2007, Ministerul Culturii, invocând condiţiile de austeritate impuse de construcţia bugetului de stat, constată că nu mai poate susţine finanţarea proiectului şi propune încheierea unui protocol de colaborare cu Primăria Municipiului Bucureşti.
În 7 noiembrie 2007 se încheie un protocol de colaborare semnat de Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Adriean Videanu, primarul general, prin care Primăria Capitalei preia finanţarea proiectului, inclusiv cheltuielile aferente lucrărilor angajate în 2007 rămase neexecutate sau neplătite.
În 9 iunie 2011, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, printr-o scrisoare trimisă preşedintelui Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici transmite că, după ce în perioada 2003-2006 a alocat pentru ridicarea monumentului suma de 3,610 milioane lei, începând din anul 2007 programul a fost preluat de Primăria Municipiului Bucureşti.
În 10 iulie 2011, preşedintele Fundaţiei Române pentru Democraţie, Emil Constantinescu, îi solicită sprijinul primarului general, dr. Sorin Oprescu, pentru finalizarea monumentului, ca un proiect de solidarizare a societăţii civile pentru recuperarea memoriei luptătorilor împotriva comunismului.
În 27 iulie 2011, are loc o întâlnire a primarului general al Capitalei cu reprezentanţii AFDPR şi ai Fundaţiei Române pentru Democraţie, ocazie cu care dr. Sorin Oprescu se angajează să susţină în faţa Consiliului general al Municipiului Bucureşti aprobarea bugetului necesar care să permită finalizarea acestui obiectiv.
În 5 aprilie 2012, preşedintele Emil Constantinescu, dl. Octav Bjoza - preşedintele AFDPR, sculptorul Mihai Buculei - autorul monumentului ARIPI şi dr. Traian Negrei - director al Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Municipiului Bucureşti se deplasează la S.C. Electromecanica Ploieşti S.A pentru a examina stadiul lucrărilor împreună cu ing. Dinu Constantinescu - director general.
În 21 mai 2012 şi în 30 iunie 2012, preşedintele Emil Constantinescu împreună cu preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Octav Bjoza au întâlniri succesive cu miniştrii Mircea Diaconu şi Puiu Haşotti, în cadrul cărora solicită sprijinul Ministerului Culturii pentru urgentarea tuturor avizelor necesare amplasării Monumentului Naţional al Rezistenţei Anticomuniste.
În 2012 şi 2013 au loc întâlniri la Primăria Municipiului Bucureşti cu primarul general, dr. Sorin Oprescu în prezenţa dr. Traian Negrei.
În august 2013, Consiliul General al Municipiului Bucureşti aprobă alocarea în bugetul pentru anul 2014 a sumei necesare finalizării monumentului.
În 5 decembrie 2013, primarul general al Capitalei, împreună cu preşedintele Emil Constantinescu, liderul AFDPR Octav Bjoza şi dr. Traian Negrei se deplasează la S.C. Electromecanica Ploieşti S.A pentru recepţionarea primei aripi din cele trei care constituie monumentul.
În martie 2014 este finalizată a doua aripă a monumentului.
În iunie 2014 este finalizată şi cea de-a treia aripă a monumentului.
În iulie 2014 au avut loc întâlniri în vederea finalizării monumentului cu Radu Preda - preşedintele IICCMER, Octav Bjoza - preşedintele AFDPR, Dana Cenuşă - Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Traian Negrei - director al Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Municipiului Bucureşti.
În 28 ianuarie 2015, preşedintele Emil Constantinescu se întâlneşte cu secretarul de stat Adrian Sanda, la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.
În 3 februarie 2015, preşedintele Emil Constantinescu, împreună cu Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, vizitează şantierul din Piaţa Presei Libere, unde urma să fie amplasat monumentul. Are loc o întâlnire cu Adrian Sanda, secretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, în cadrul căreia se discuta stadiul executării monumentului.
În 8 iulie 2015, la sediul Fundaţiei Române pentru Democraţie are loc o nouă întâlnire a factorilor de decizie, în care se discută despre pregătirea transportului şi montării aripilor care compun monumentul.
În 17, 22 şi 29 decembrie 2015, preşedintele Emil Constantinescu participă la transportul aripilor, de la S.C. Electromecanica Ploieşti S.A. şi la montarea acestora, în Piaţa Presei Libere din Bucureşti. Monumentul „Aripi“, închinat rezistenţei anticomuniste, este o compoziţie reprezentând trei aripi stilizate cu o structură din oţel inoxidabil. Are o greutate de 102 tone şi o înălţime de aproximativ 24 de metri. Conceptul artistic a fost realizat de sculptorul Mihai Buculei. Continuă lucrările la soclul monumentului, care are o înălţime de şase metri şi va fi acoperit cu granit.
Inaugurarea monumentului va avea loc în primăvara anului 2016.
Pe aceeaşi temă:
FOTO VIDEO Canalul Dunăre-Marea Neagră, gulagul comunist al Dobrogei
Se încarcă comentariile...
