Boboteaza la malul mării. Ce reprezintă crucile aruncate în valuri şi cum se păstrează nestricată aghiasma

În fiecare an, trei cruci de lemn sunt aruncate în valuri             FOTO: Arhiva Adevărul

Arhiepiscopia Tomisului a transmis programul slujbelor prilejuite de sărbătoarea Botezului Domnului (6 ianuarie). Evenimentele vor începe încă din ajunul Bobotezei.

Biserica Ortodoxă va prăznui luni, 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos sau Boboteaza. La malul mării, pregătirea celor 200.000 de sticle cu aghiasmă mare este în toi. La sediul Arhiepiscopiei Tomisului, zeci de voluntari lipesc etichetele pe sticle, iar mâine, după slujba de sfinţire a apei, le vor umple cu agheasmă.

Totodată, Arhiepiscopia Tomisului a transmis programul evenimentelor ce se vor desfăşura în perioada 5-7 ianuarie, adică în ajunul şi în ziua Botezului Domnului, dar şi de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie). De asemenea, preoţii explică şi însemnătatea fiecărei slujbe.

Ca în fiecare an, slujba de Bobotează se va oficia pe faleza din faţa Cazinoului, iar IPS Teodosie va arunca trei cruci de lemn în valurile mării. Tradiţia spune că cei care vor recupera aceste cruci vor avea noroc tot anul.
 
Ajunul Bobotezei - Duminică, 5 ianuarie

• ora 7.00, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa;
• ora 9.30, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba de Sfinţire mare a apei, slujbă identică cu cea oficiată în ziua de Bobotează. Apa sfinţită va fi apoi îmbuteliată în 200.000  de PET-uri ce vor fi oferite credincioşilor constănţeni de Bobotează;
• ora 12.00, ierarhul Tomisului va fi prezent la penitenciarul Poarta Albă, unde va oferi angajaţilor şi deţinuţilor sticluţe cu Aghiasmă Mare şi va rosti un cuvânt de învăţătură celor privaţi de libertate;
• ora 15.00, Arhiepiscopul Tomisului va poposi la biserica „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou” din localitatea Hârşova (cunoscută drept „biserica de la piaţă”, Şoseaua Constanţei, nr. 37 B). De aici se va pleca în procesiune către malul Dunării. Slujba de Sfinţire mare a apei va fi oficiată la ponton, apoi ierarhul va arunca trei cruci în apa Dunării, ce vor fi recuperate de către tineri curajoşi.

Botezul Domnului - Luni, 6 ianuarie:

• ora 8.30, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa;
• ora 11.30, se va porni în tradiţionala Procesiune de Bobotează, de la Catedrală până pe faleza Cazinoului Constanţa;
• ora 12.00, ierarhul Tomisului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, va oficia slujba de Sfinţire mare a apei pe faleza Cazinoului. La sfârşitul acesteia, IPS Teodosie va arunca trei cruci în apele mării, ce simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului;
• ora 16.00, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba de Sfinţire mare a apei la debarcaderul din localitatea Ovidiu (str. Primăverii);
• ora 17.30, IPS Teodosie va oficia slujba Vecerniei la biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din municipiul Constanţa (zona Cora), care-şi serbează hramul a doua zi.

Praznicul Botezului Domnului

Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe 6 ianuarie Botezul Domnului nostru Iisus Hristos sau Boboteaza. Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea ne aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a venit la râul Iordan şi a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul.

În acel moment s-a auzit din cer glasul lui Dumnezeu-Tatăl, care a mărturisit despre Hristos că este Fiul lui Dumnezeu, iar Duhul Sfânt S-a pogorât peste El în chipul unui porumbel. Totodată şi Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit despre Iisus că este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii. Astfel, din acel moment, Iisus se arată lumii ca fiind Mesia, Mântuitorul, Cel profeţit şi aşteptat de către poporul Israel.

Primele menţiuni despre această sărbătoare apar înainte de secolul III, iar atestarea documentară s-a făcut de către Clement Alexandrinul, în lucrarea „Stromata I”, dar şi în „Constituţiile Apostolice”, unde Boboteaza este menţionată alături de Naşterea şi Învierea Domnului.

Marii cuvântători ai secolelor IV-V ne-au lăsat predici celebre la Bobotează, iar pe la anul 400 sărbătoarea era ţinută cu mare fast, în această zi fiind interzise reprezentaţiile artistice. Mai târziu, Biserica a obişnuit ca Botezul catehumenilor să se facă în ziua de Bobotează, fapt ce a atribuit sărbătorii şi denumirea de „luminare” sau „sărbătoarea luminilor”.

Rânduiala bisericească prevede ca în această zi preoţii să meargă pe malul unei ape şi să oficieze slujba sfinţirii mari a apei. Totodată, după slujbă, pentru a sublinia prezenţa Sfintei Treimi în apa Iordanului, preoţii aruncă trei cruci în apă.

 
Slujba Aghiasmei Mari

Iniţial slujba Aghiasmei Mari se făcea în Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului. De aici s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol şi Asia Mică. Vorbind despre importanţa Bobotezei, Sf. Simeon al Tesalonicului apreciază că, în această zi, nu se face doar reînnoirea Botezului Domnului, ci şi a Harului primit de fiecare dintre noi la Botez.

Slujba Aghiasmei Mari este mai dezvoltată şi mai solemnă decât la Aghiasma mică, iar cântările şi rugăciunile din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.

Elementul central este o mare şi frumoasă rugăciune de sfinţire a apei, adresată Sfintei Treimi („Treime mai presus de fire...”), alcătuire a Patriarhului Sofronie al Ierusalimului, pe la anii 634-638. Rugăciunea conţine o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt (de 2 ori câte 3), pentru a se sfinţi apa.

În acest fel preînchipuim coborârea în Iordan a celor două firi ale Mântuitorului (Dumnezeu şi Om) precum şi arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului.

La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul praznicului: „În Iordan botezându-te Tu Doamne ...”

 
Aghiasma Mare (Apa sfinţită de Bobotează)

Termenul „aghiasmă” înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfinţire a apei, cât şi însăşi apa sfinţită. Aghiasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:

„Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă...”.

De aceea, Aghiasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust, ca şi atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti.

În casele credincioşilor, Aghiasma se păstrează la loc de cinste, în sticle curate. Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie.

Anafura se ia după Aghiasma Mare.       

        
 
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul - Marţi, 7 ianuarie

Începând cu ora 8.30, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Techirghiol (str. Plantelor, nr. 3, lângă Grădiniţa nr. 2), care-şi serbează hramul.

Biserica a rânduit ca a doua zi după Botezul Domnului să fie cinstit soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului. Sf. Ioan Botezătorul este cel mai mare Proroc al Vechiului Testament şi Înaintemergător al Domnului, pentru că a anunţat venirea lui Mesia, pregătind poporul să-L întâmpine.

Pe aceeaşi temă:

UPDATE Arhiepiscopia Tomisului pregăteşte 200.000 de sticle cu agheasmă pentru Bobotează

VIDEO Diplomat, despre Bobotează: „Orice putere care ţine oamenii în starea de barbarie şi o exploatează pentru a se întări merită să dispară“