Agonia unui deţinut politic: „Vişinescu şi Ficior sunt doi torţionari băloşi. Criminalii comunişti trebuie condamnaţi de sus în jos, precum naziştii“
0
Pentru unii deţinuţi politici ajunşi la capătul puterilor, condamnarea definitivă a torţionarului Ion Ficior, comandantul de lagăr de muncă de la Periprava, este o reparaţie prea mică şi inutilă. Paul Andreescu, liderul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Constanţa, consideră sentinţa „praf în ochi‘ aruncat pentru protejarea adevăraţilor criminali, care se bucură de privilegii.
Într-un mesaj tulburător postat pe contul său de Facebook, Paul Andreescu (78 ani), liderul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România - filiala Constanţa, este revoltat de reacţia târzie a Statului român, care îşi protejează criminalii din timpul comunismului. Torţionarii Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior, comandanţi ai lagărelor de muncă din timpul comunismului, au fost condamnaţi fiecare la 20 ani de închisoare pentru crime contra umanităţii.
Paul Andreescu a fost aruncat în temniţă la doar 17 ani, pe când era elev la cel mai bun liceu din Constanţa, pentru că vorbise cu alţi colegi despre o formă de protest paşnic la adresa instalării regimului comunist. Pentru asta a făcut 5 ani de închisoare grea, plus 2 ani de domiciliu forţat în Balta Brăilei. Toată viaţa apoi a fost urmărit de Securitate, care l-a ţinut sub observaţie în orice aspect personal şi profesional, sub numele de cod Calculatorul, dată fiind ocupaţia sa - operator la Centrul de Calcul din Constanţa.
Prin eforturile AFDPR Constanţa, la Galeşu, lângă Nazarcea, a fost ridicat singurul monument al victimelor de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Edificiul se află actualmente tot în grija deţinuţilor politici din Constanţa, ajunşi la vârste venerabile, cu pensii de mizerie şi o infimă compensare materială a anilor din detenţie (200 lei pentru fiecare an din temniţă).
Iată mesajul integral al lui Paul Andreescu, liderul deţinuţilor politici din Constanţa:
„Ce înţelege românul din condamnarea lui Visinescu şi a lui Ficior? Că s-au găsit vinovaţii pentru crimele comunismului şi că ei, câţiva torţionari băloşi, sunt vinovaţi pentru sutele de mii de deţinuţi politic exterminaţi în închisorile şi în lagărele de muncă din România în timpul comunismului.
Ei sunt vinovaţi, aşa cum vinovat este fiecare gardian care era în subordinea lor, dar nu sunt singurii şi nici cei mai mari vinovaţi. Ei sunt vinovaţi pentru că aveau libertate deplină asupra încarceraţilor: până la dreptul de viaţă. O libertate care li se da, nu şi-o luau singuri şi pentru care erau chiar recompensaţi cu grade, cu funcţii şi pecuniar. Ei sunt vinovaţi pentru că puneau în practică ordinele pe care le primeau; pentru că erau ultimele bâte care loveau.
Paul Andreescu indicând închisoarea de la Gherla, una din multele unde a stat în detenţie Foto Sînziana Ionescu
Sunt vinovaţi pentru că aveau libertatea să dispună că murăturile sau varza din care ni se prepară ciorbă să fie stricate; fasolea să fie nealeaăa de impurităţi şi să nu putem aduna o lingură de boabe la o gamelă de zeamă; carnea să fie înlocuită cu borhoturi de abator urât mirositoare şi imposibil de mâncat; turtoiul să fie cu motorină sau cu nisip, să nu poată să fie mâncat.
Sunt vinovaţi pentru că eram dezbrăcaţi, pentru că eram ţinuţi în frig sau eram înghesuiţi în celule în care ne coceam şi căutăm câte o gură de aer pe care nu o găseam. Sunt vinovaţi că ne pedepseau cu izolări de 7, 14 să 21 de zile, îmbrăcaţi sumar, în celule fără pat, cu lanţuri la picioare şi cătuşe sau juguri la mâini, dar nu şi că primeam raţia de deţinut din 3 în 3 zile şi în celelalte 2 zile primeam câte 2 căniţe de apa călduţă cu sare.
Pentru regimul de hrană la izolare aveau ordine şi prescripţii de sus, aşa cum aveau norme de hrană primite de sus. Ei sunt vinovaţi pentru că atunci când eram pedepsiţi cu 25 de lovituri la cur sau la tălpi sau la palmă, sub diferite pretexte, mai adăugau câteva, până la dublare, dar cearşaful ud pus pe cur că să nu ţâşnească sângele în timpul loviturilor, era indicaţie de la specialişti, de sus. Ei sunt vinovaţi pentru că eram scoşi la muncă pe arşiţă, pe ploaie pe viscol, sumar îmbrăcaţi, flămânzi şi obligaţi să facem norme peste puterile nostre şi dacă nu le făceam, la întoarcerea în lagăr eram opriţi în poartă şi primeam 25 de lovituri la cur sau mai multe.
Sunt vinovaţi pentru că puneau câinii pe noi să ne hăituiască în drumul spre locul de muncă sau la întoarcere. Sunt vinovati pentru că nu aveam niciun fel de asistenţă medicală, că eram lipsiţi de cele mai elementare condiţii de higienă.
Poze de propagandă de la construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră Foto arhivacomunismului.ro
Dar toate aceste orori se petreceau în toate închisorile şi în toate lagărele de muncă cu deţinuţi politic, nu numai la Periprava sau la Râmnicu Sărat, pentru că ordinele erau aceleaşi pentru toţi comandanţii de închisori şi de lagăre şi ele veneau de sus, de la vârful partidului comunist şi coborau ierarhic pe la structurile statului comunist, până la comandanţii de închisori şi de lagăre de muncă şi tot ierarhic, dar de jos în sus, adică de la comandanţii de închisori şi de lagăre de muncă porneau raportările cu numărul de morţi, deţinuţi politic, din fiecare închisoare şi din fiecare lagăr şi ajungeau până acolo de unde plecaseră ordinele: adică la CC al PCR.
Niciunul dintre cei care au făcut parte din structurile comuniste şi este încă în viaţă, nu poate să spună că nu ştia. Şi dacă spune că nu ştia, minte, ca toţi cei responsabili şi vinovaţi.
Aceleaşi crime se petreceau în fiecare închisoare şi în fiecare lagăr de muncă pentru deţinuţi politic şi un Visinescu şi un Ficior sunt vinovaţi pentru ce au pus de la ei şi trebuiesc condamnaţi, dar unde sunt cei din CC al PCR, unde se cloceau crimele împotriva acestui popor şi de unde porneau directivele? Unde sunt cei din guvernele comuniste, care puneau în practică directivele PCR? Unde sunt securiştii din Ministerul de Interne, care transmiteau ordinele şi urmăreau că ele să fie aplicate? Unde sunt securiştii torţionari din securităţile regionale unde încarceraţii erau schingiuiţi să declare ceea ce voia anchetatorul şi unde mulţi nu au rezistat schingiuirilor?
Din păcate, asistăm la o altă mare diversiune prin care se încearcă ascunderea dimensiunii crimelor comunismului şi a marilor vinovaţi pentru crimele din închisorile şi din lagărele cu deţinuţi politic şi se servesc poporului câţiva acari.
Numai pe Canal, între Dunăre şi Mare, pe un perimetru restrâns şi într-un timp scurt (1950-1953), după datele din Raportul de Condamnare a Crimelor Comunismului ar fi fost exterminaţi aproximativ 5.000 de deţinuţi politic. Câţi vinovaţi au fost găsiţi?
Cu aproape 3 ani în urmă, cu trâmbiţe, IICCMER a anunţat că dispune de o listă de 34 de torţionari şi că într-un an lista va fi făcută cunoscută şi vor fi condamnaţi torţionarii. Încă atunci am comentat şi am scris că asistăm la o diversiune prin care se încearcă ascunderea dimensiunii crimelor comunismului şi salvarea marilor criminali.
Şi iată că după aproape 3 ani avem doi nevolnici care nu s-au sfiit şi nu se vor sfii să mintă şi să nu recunoască nimic şi nici să aibă curajul şi să arate cu degetul mai sus de ei şi să spună de unde şi cine erau cei care le dădeau ordine şi odată cu ele şi dreptul asupra vieţilor noastre.
Am fost şi eu în lagăre aflate sub comanda lui Ficior, dar nu mă încălzeşte cu nimic condamnarea lui. El este un criminal, dar un criminal ordinar şi eu aş fi vrut un stat cu o justiţie care să îi condamne pe toţi cei care au contribuit la exterminarea elitelor acestui popor. Condamnaţi de sus în jos, aşa cum au fost condamnaţi naziştii, nu praf în ochi şi manipulări“.
Monumentul victimelor de la Canalul Dunăre-Marea Neagră Foto Sînziana Ionescu
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
