VIDEO Cum au reuşit africanii să aibă trenuri de mare viteză. În România se circulă în continuare ca acum 100 de ani
0
Dacă România, ţară membră UE încă din 2007, nu poate decât să viseze că într-o zi ar putea fi străbătută de trenuri de mare viteză, africanii nu ne mai aşteaptă şi ne-au luat-o înainte. Cel mai bun exemplu în acest sens este Marocul, care a inaugurat de curând o linie de tren de mare viteză.
Trei mari oraşe ale ţării, Tanger, Casablanca şi Kenitra, au fost conectate de noua linie ferată de mare viteză, la sfârşitul acestui an. Festivitatea de inaugurare a avut loc pe 15 noiembrie, iar la eveniment au fost prezenţi regele Marocului, Mohammed al VI-lea şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
Proiectul a beneficiat de o finanţare masivă din partea Franţei, una dintre ţările cu cea mai performantă reţea feroviară din întreaga lume. Peste 2,5 miliarde de euro au fost investiţi în cei 350 de kilometri de cale ferată, iar proiectul nu se va opri aici.
Trenurile de mare viteză au fost fabricate în Franţa de celebra companie Alstom şi străbat distanţa dintre Tanger şi Casablanca în două ore şi zece minute, în loc de patru ore şi 45 de minute, cât era în prezent. Noile trenuri LGV sunt capabile să atingă 360 de kilometri pe oră, dar se deplasează în medie cu 200 de kilometri pe oră.
Kenya a investit 3,2 miliarde de dolari într-o nouă linie ferată
Mai puţin ambiţioasă, Kenya nu are încă trenuri de mare viteză, însă pe căile ferate din această ţară se circulă mult mai bine decât în România. Recent, guvernul de la Nairobi a investit 3,2 miliarde de dolari într-o nouă cale ferată de 472 de kilometri care leagă capitala Nairobi de cel mai sudic mare oraş al ţării, Mombasa. Cu tot cu opriri şi cu timpii de staţionare în staţii, trenul Madaraka Express străbate această distanţă în patru ore şi jumătate.
Madaraka Express din Kenya nu poate fi concurat de niciun tren din România. FOTO: .kenyanbackpacker.com
Pe site-ul kenyanbackpacker.com figurează programul zilnic al trenului Madaraka Express, care porneşte din Nairobi la ora 9.00 şi soseşte la ora 13.30 la Mombasa. Viteza maximă atinsă pe unele porţiuni depăşeşte 170 de kilometri pe oră. În plus, Kenya pregăteşte o licitaţie pentru o cale ferată de mare viteză, la fel ca şi Africa de Sud.
Dacă expresul kenyan care circulă în prezent are nevoie de patru ore şi jumătate pentru a parcurge 472 de kilometri, în România distanţa de 490 de kilometri dintre Cluj şi Bucureşti este acoperită, în medie, în 10 ore şi jumătate, însă trenurile nu ajung aproape niciodată la timp, astfel că în cele mai multe cazuri durata unei călătorii depăşeşte 12 ore.
Cum este la noi
Spre comparaţie, în România viteza medie a trenurilor de călători nu trece de 43 de kilometri pe oră, în timp ce la trenurile de marfă cifrele sunt caraghioase – 15 kilometri pe oră. Cu o infrastructură feroviară învechită, România se află pe ultimul loc printre ţările Uniunii Europene, fiind surclasată de vecinii noştri, Ungaria şi Bulgaria.
Materialul rulant al CFR Călători este extrem de vechi şi degradat. FOTO: arhivă Adevărul
Cel mai rapid tren care circulă în România este operat de compania Astra Trans Carpatic, care a achiziţionat, la mâna a doua, 15 automotoare de la Căile Ferate din Danemarca. Aceste trenuri sunt operate momentan pe ruta Timişoara – Arad – Baia Mare, iar începând vor ajunge şi la Cluj. „Noile” trenuri pot ajunge teoretic la viteza de 200 de kilometri pe oră, însă nu circulă cu mai mult de 150 de kilometri pe oră, dar şi asta numai pe anumite porţiuni. Motivul este unul simplu. Linia ferată este învechită şi există numeroase restricţii de viteză.
În România au existat numeroase discuţii pe tema realizării unui tren de mare viteză, însă niciuna nu a fost concretizată.
Trenurile de mare viteză, doar un vis la noi
Autorităţile au vehiculat ideea unei astfel de linii urmând culoarul IV Paneuropean pe teritoriul României, între Arad şi Constanţa, via Bucureşti, însă proiectul a rămas doar pe hârtie. În urmă cu cinci ani, fostul premier Victor Ponta anunţa că mai multe companii din China ar fi interesate să execute lucrările şi chiar să investească într-o astfel de reţea feroviară, dar asiaticii nu au confirmat în niciun fel informaţia.
Recent, ministrul maghiar al Afacerilor Externe, Peter Szijarto, a vorbit despre un tren de mare viteză care ar urma să lege Budapesta de Bucureşti, via Cluj-Napoca, sau cel puţin oraşul considerat capitală a Transilvaniei. Oficialul ungar nu a precizat însă sursele finanţării, limitându-se să afirme că autorităţile maghiare au comandat un studiu de fezabilitate pentru care au achitat un milion de euro.
Citeşte şi
Căile Ferate ale Ruşinii. Cum îşi bate joc CFR-ul de călători
Se încarcă comentariile...
