Turist în Cluj-Napoca. Care este semnificaţia denumirii primului oraş din ţară care are indicator în limba latina

Cluj-Napoca este primul oraş din ţară care la intrările principale va avea indicator cu denumirea în latină: MVNICIPIUM ÆLIVM NAPOCENSE. Vladimir Alexandru Bogosavlievici, profesor de Istorie şi autor al ghidului istorico-turistic „Clujul văzut şi nevăzut”, explică semnificaţia celor două cuvinte Cluj şi Napoca.

Vladimir Alexandru Bogosavlievici, profesor de Istorie la  Colegiul Naţional George Bariţiu şi autor al ghidului istorico-turistic „Clujul văzut şi nevăzut”, este unul dintre cei mai savuroşi ghizi care le dezvăluie secretele oraşului atât turiştilor, cât şi clujenilor. Reporterul „Adevărul” a asistat la unul dintre tururile făcute de acesta prin centrul oraşului şi prezintă în mai multe episoadele cele mai interesante detalii povestite cu talent de către acesta.

Turul începe cu lămurirea semnificaţiei celor doi termeni din denumirea oraşului: Cluj şi Napoca.  

„Termenu Cluj vine din cuvântul provenit din latina  medievală - CLUSE, care înseamnă loc între dealuri. Dacă ne uităm un pic în jur vedem că oraşul e împrejmuit de dealuri părţile de sud şi nord. Altă variantă este numele unui fost jude al oraşului, un fel de primar, Nicolaus. În secolele 13-14  incinta era locuită eminamente de locuitori saşi, o populaţie germanofonă colonizată din mai multe zone germanice ale Imperiului Romano-German. Saşii au fost aduşi aici după o mare invazie de pradă a mongolilor, care au distrus o localitate din Ardeal în zona aceasta, dar care nu era împrejmuită cu ziduri din piatră, ci cu ziduri din lemn, mai puţin puternice în faţa potenţialelor invazii”, explică istoricul. 

Deşi foarte multă lume leagă termenul „Napoca” de „Cluj” singura legătură este cea legată de locaţiee, explică Bogosavlievici: „Ambele localităţi au existat în acelaşi areal. Napoca dispare în conştiinţa  populaţiei în secolele 3-4, după retragerea aureliană, când Imperiul Roma şi-a retras trupele şi administraţia de aici. Să nu-mi spună mie cineva că după 1.000 de ani locuitorii saşi sau de orice etnie de aici îşi mai aminteau de Imperiul Roman şi de denumirea localităţii din vremea acestuia”. 

Napoca, loc umed sau denumirea unui trib 

 În ceea ce priveşte Napoca, există mai multe variante: „fie este un termen indo european, care înseamnă loc umed, fie o uniune de triburi dacice – numită NAPARIS, fie un cuvânt grecesc NAPOI, care are semnificaţia de loc împădurit. Dacă analizăm semnificaţiile termenilor,  toate sunt valabile.  - În perioada de acum 2.000 de ani şi Evul mediu aici erau păduri întinse. Locul umed îl simt cel mai bine reumaticii, la Cluj şi la Braşov fiind un număr foarte mare de reumatici din cauza faptului că oraşul e aşzat în depresiune”.

În ceea ce priveşte uniunea de triburi dacice, Bogoslavievici spune „Localitatea dacică NAPUCA  care apare pe harta lui Ptolemeu se pare că nu era în zona asta, ci în zona cartierului Someşeni, dar prea puţine date avem de atnci. Ştim că Napoca avea statut de colonie, unii spun că a fost dobândit în timpului împăratului Comodus, alţii spun că în timpul lui Marcus Aurelius. În timpul lui Marcu Aurelius devine oraş de rang superior cu aşa-zisul ius italicus, titlu care scutea oraşul de anumite dări”, concluzionează istoricul. 

Cum explică Primăria plăcuţa în latina

 Primăria municipiului Cluj-Napoca a solicitat sprijin ştiinţific de specialitate Universităţii Babeş-Bolyai, care a numit o echipă de experţi pentru a recomanda modalitatea de inscripţionare multilingvă. Această comisie a propus pentru intrările în oraşul nostru indicatoare multilingve care să respecte criteriile menţionate şi care să cuprindă inclusiv prima denumire a oraşului Cluj-Napoca în calitate de municipiu.   Formulele propuse sunt următoarele: I. MUNICIPIUM AELIUM HADRIANUM NAPOCENSE  Fondat de împăratul Hadrian (117 - 138 d.Hr.) II. MVNICIPIUM ÆLIVM NAPOCENSE ab imperatore HADRIANO conditum (117 - 138)* *Acest rând reprezintă traducerea în limba latină a rândului al doilea din prima propunere.    

Argumentele comisiei

 Argumentele comisiei de experţi în favoarea variantelor propuse sunt:   „Primul oraş declarat oficial municipiu, pe teritoriul de astăzi al României, a fost Clujul, cel mai probabil înainte de anul 124 d. Hr.   Numele său oficial, municipium Aelium Hadrianum Napoca sau municipium Aelium Napocense, a evoluat dintr-o aglomerare de colonişti civili romani sosiţi în primii ani de existenţă a provinciei şi aşezaţi foarte probabil într-un vicus, pe locul aşezării dacice Napuca. După Cluj, este pomenit municipium Aelium Drobetense (Drobeta Turnu Severin), care trebuie pus în relaţie directă cu podul peste Dunăre şi cu castrul auxiliar de pe malul nordic. Aceeaşi origine dintr-o aglomerare creată în jurul unui castru o avem şi pentru Romula (azi satul Celei, din Oltenia). Astfel, în timpul împaratului Hadrian (117-138) s-au creat sigur două oraşe, Napoca (Cluj-Napoca) şi Drobeta (Drobeta Turnu Severin), amândouă primind titlul de municipium.

Drept municipal

Napoca a primit dreptul municipal, probabil, înainte de anul 124. El s-a dezvoltat pe locul unei vechi aşezări dacice, amintită, fără precizarea situaţiei sale juridice, încă în anii 107-108 în cunoscutul miliar (marcator a o mie de paşi, similar bornelor kilometrice de azi) de la Aiton. Clujul este primul municipiu din România actuală care a făcut parte, în urmă cu aproape două milenii, din Imperiul Roman, adică dintr-o imensă structură statală care a reprezentat prima încercare de integrare europeană, asiatică şi nord-africană, de la Oceanul Atlantic până la Tigru şi Eufrat şi din ceţurile reci ale Britaniei până în nisipurile fierbinţi ale Africii. De aceea, amintirea acelui timp revolut este încă foarte actuală şi, tot de aceea, acel vechi nume latinesc trebuie rememorat mereu şi cunoscut de toate generaţiile succesive”.

Comisia de experiţi - Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie; Prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române; Prof. univ. dr. Radu Ardevan.      Acordarea titlului de municipiu pe timpul lui Hadrian dovedeşte că aici se formase un puternic nucleu de cetăţeni romani, unii colonizaţi probabil încă de pe timpul lui Traian, alţii aşezaţi după aceea. Napoca este un oras civil prin excelenţă, înflorirea lui se datorează, în primul rând, poziţiei sale geografice, oraşul fiind situat în mijlocul unui teritoriu agricol fertil şi la intersecţia mai multor drumuri.

În afară de drumul imperial, care venea de la Potaissa şi continua spre nord, la Porolissum, un drum pornea de aici spre castrul de la Gilău şi mai departe spre cel de la Bologa, pe Crişul Repede, iar altul cobora pe Someşul Mic în jos până la castrul de la Gherla şi la castrele de pe Someş. Napoca este oraşul unor bogaţi proprietari de pământ, dar şi un centru meşteşugăresc de mare însemnătate. Aici îşi avea reşedinţa procuratorul Daciei Porolissensis. Pe timpul lui Marcus Aurelius (161-180) sau, cel mai târziu, în vremea lui Commodus (180-192), oraşul e ridicat la rangul de colonia, după cum rezultă din numele colonia Aurelia Napocensis, atestat de inscripţii.”

Citeşte şi:

Cluj-Napoca, primul oraş din ţară în care se montează plăcuţe în limba latină, maghiara şi germană