Scandalul publicității pentru jocurile de noroc: reclama pentru boală vs bani la bugetul de stat
0Legea privind interzicerea reclamelor la jocurile de noroc a fost „măcelărită” în comisiile de specialitate din Senat și lăsată fără efecte, spun inițiatorii petiției online care a adunat peste 120.000 de semnături. „Adevărul” a stat de vorbă cu un sociolog și cu jucătorii din industrie.
Senatorii au dezbătut, miercuri, proiectul de lege al liberalului Adrian Cozma, care propunea interzicerea publicității stradale și audiovizuale la jocurile de noroc. Dezbaterea a avut loc pe fondul existenței unei petiții pe platforma Declic, semnată de circa 120.000 români, pentru interzicerea reclamelor la jocurile de noroc. Cunoscutul vlogger Mircea Bravo s-a alăturat campaniei și a făcut public, în weekend, un clip în care sublinia efectele nocive ale reclamelor la jocurile de noroc și își îndemna fanii să semneze petiția.
În ciuda presiunii publice, marți, senatorii din Comisiile Juridică și de Cultură au „măcelărit” proiectul de lege, lăsându-l fără efecte, susțin inițiatorii campaniei.
„Deși în inițial orice formă de publicitate audio-vizuală era interzisă, după comisii proiectul prevede că reclamele pot fi difuzate la televizor în intervalul orar 23.00-6.00, așa cum este și în prezent. Singura diferență este că în cadrul reclamelor trebuie afișat logo-ul „Fii responsabil”, a precizat pentru „Adevărul”, Ana Racheleanu, coordonatorul campaniei Declic pentru interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și pariuri.
În ceea ce privește publicitatea stradală, s-a făcut un amendament prin care se vor interzice doar reclamele de peste 30 de metri pătrați.
„Marea majoritate a reclamelor stradale sunt sub 30 de metri pătrați, deci rămâne practic neschimbat regimul publicității stradale”, spune Racheleanu.
Comunitatea Declic a cerut președinților PNL și PSD, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, să explice public votul senatorilor celor două partide care au „îngropat” proiectul de lege care ar fi putut interzice difuzarea reclamelor la pariuri sportive și jocuri de noroc. Situația se poate „îndrepta” în Camera Deputaților prin aducerea legii la forma inițială, spune Racheleanu.
Mircea Bravo susține demersul
Vloggerul Mircea Bravo a lansat, sâmbătă, un clip devenit viral (miercuri avea peste 330.000 de vizualizări și peste 1.000 de comentarii, în care prezintă efectele nocive ale reclamelor la jocurile de noroc. În clip, Mircea este o victimă care a căzut pradă asaltului reclamelor la jocurile de noroc și a rămas fără bani. Lui i s-au alăturat actorii Bob Rădulescu, Radu Lărgeanu și Marieta Țop, care au jucat roluri în care încercau să-l convingă pe Mircea să-și cheltuiască banii la jocuri de noroc. După ce personajul interpretat de vlogger și-a pierdut toți banii, personajul lui Bob Rădulescu îi spune: „Te văd tânăr și în formă. Ai încă familie, cu pensii, prieteni de la care să te împrumuți. Ai amândoi rinichii? Dacă-i ai, încă n-ai pierdut tot”.
„Dacă vreți să susțineți și voi campania, intrați pe link și semnați petiția”, și-a îndemnat Mircea Bravo fanii.
Clipul a avut peste 1.000 de comentarii, iar marea majoritate a mesajelor susțin demersul.
În petiția postată pe platforma Declic se motivează demersul campaniei: „Oriunde te uiți, e imposibil să nu vezi afișele imense cu reclame la jocuri de noroc sau pariuri sportive. În online publicitatea este și mai agresivă, pentru că sunt și mai puține reguli. Iar pentru reclamele la pariuri sportive de la TV există o portiță. Acestea pot fi difuzate la orice oră din zi, în timpul competițiilor sportive. În reclame, celebrități sau foști sportivi repetă neîncetat că e ușor să câștigi. Iar You Tube-ul e plin de vloggeri care se filmează în timp ce joacă și mereu par să prindă lozul cel mare.”
În 2021, Republica Moldova a interzis toate tipurile de publicitate la orice formă de jocuri de noroc, iar Marea Britanie a impus restricții importante, se mai arată în petiție.
Opinia sociologului
Sociologul Ioan Hosu, profesor la UBB, spune că vorbim despre un comportament care aduce atingere gravă sănătății publice și bunăstării individului. „Nu vorbim despre mofturi sau impresii, ci despre o boală, despre o adicție care este încadrată astfel din zona psiho-medicală. În acest moment, avem date factuale care spun că situația trebuie tratată cu atenție fiindcă nu sunt mofturi și situația nu trebuie bagatelizată”
Acesta consideră că este o problemă de sănătate publică de interes general, și nu una marginală. „Sigur, vorbim despre o industrie care aduce mulți bani la bugetul de stat și unii gândesc în logică economică, minimizând efectele negative la nivelul societății. Vedem că anumite comisii parlamentare au îndulcit proiectul, au lăsat portițe”, detaliază sociologul.
El crede că efectele sociale ale unor astfel de comportamente adictive trebuie evaluate cu atenție, deoarece sunt costisitoare pentru societate și pentru individ. „Publicitatea la jocurile de noroc are rolul dealerului de substanțe interzise care facilitează dependența de acestea. Publicitatea la jocurile de noroc ar trebui tratată la fel ca, de exemplu, cea la tutun și alcool, în cazul cărora există reclamă, dar nu este la îndemâna oricui, oricând și peste tot unde întorci privirea în spațiul fizic și online, e aproape abuzivă, poluează, e agasantă”, este de părere profesorul de la UBB.
Hosu crede că succesul jocurilor de noroc în România ține și de un specific, nu neapărat național și cultural, ci al momentului. „De obicei în crize, în perioade de instabilitate financiară există o predispoziție pentru așa ceva, deoarece oamenii nu văd altă ieșire decât în șansă, în noroc. Predispoziția pentru jocuri de noroc este și un semn de disperare, oamenii ajungând să creadă că doar norocul îi mai poate ajuta”, explică sociologul, adăugând că oamenii nu mai cred în capacitatea lor de a-și schimba viața, cu mintea, cu mâinile, cu efortul propriu.
„Inițiativa de interzicere a acestor reclame este interesantă pentru că vine din societatea civilă și vedem că Statul reacționează destul de greoi și pe alocuri ezitant, invocând câștigul la buget fără a lua în calcul bunăstarea economică și socială a indivizilor. Cei din industrie invocă principii și teme mari precum libertatea de expresie și dreptul de a face afaceri, libera inițiativă. Aceste principii sunt valabile până în punctul în care nu dăunează grav societății”, conchide Hosu.
Ce spun jucătorii din industrie
„Adevărul” a cerut și părerea a două dintre asociațiile reprezentative din industria jocurilor de noroc.
„Jocul de noroc face parte din societate din cele mai vechi timpuri, fie că este legiferat, fie că nu. Dar este de mii de ori de preferat o reglementare aplicabilă și echitabilă, unui panaceu de genul ”interzicerii” - a susținut Dan Alexandru Ghiță, Președinte onorific al Asociației organizatorilor de jocuri de noroc ROMBET.
La rândul său, Sorin Georgescu, președintele Asociației Oraganizatorilor de Sloturi - ROMSLOT, susține că este vorba despre o industrie care se numără printre cei mai importanți plătitori de salarii, taxe, impozite, cu un grad de conformare de 99% și 45.000 de locuri de muncă.
„Industria jocurilor de noroc nu este împotriva niciunei reglementări care vine în sprijinul consumatorului (...) Este important de înțeles că publicitatea generează venituri considerabile pentru sport și media în România și fiecare companie are echilibrul său între canale landbased sau online”, explică acesta.
Senatul a adoptat proiectul privind publicitatea pentru jocurile de noroc
Senatul a adoptat, miercuri, în plen, proiectul care vizează limitarea publicităţii audiovizuale pentru jocurile de noroc şi pentru pariurile sportive. Plenul şi-a însuşit raportul de admitere cu amendamente al Comisiilor juridică şi de cultură.
Senatorii au votat pentru permiterea reclamelor între orele 23,00 şi 6,00, iar reclamele outdoor nu pot depăşi 30 de metri pătraţi. Senatorii au votat amendamentele propuse de liberali, precum cel care permite, în intervalul orar 6,00 - 23,00, "inserturile grafice ale mărcii, siglei sau altui simbol prin care se poate identifica titularul mărcii", însoţite de mesajul "Fii responsabil" şi de interdicţia participării la jocurile de noroc a persoanelor sub 18 ani.
Un alt amendament adoptat prevede că "formele de publicitate exterioară sunt permise dacă dimensiunile materialelor publicitare nu depăşesc, în mod individual, o suprafaţă de 30 de metri pătraţi" şi nu promovează premii în bani sau bunuri materiale.
Se încarcă comentariile...
