Renaşterea germană a „comunei Nokia“ din Cluj. „Aproape fiecare maşină fabricată în ultimii 5 ani în Europa are o componentă made in Jucu“
0
Telefoanele Nokia au făcut celebră mica localitate clujeană Jucu în urmă cu 10 ani. Deşi nu a fost la fel de mediatizată, fabrica Bosch din aceeaşi comună a ajuns să furnizeze, în cei 5 ani de când funcţionează, componente electronice pentru toate marile companii producătoare de autoturisme din Europa, spune între-un interviu pentru „Adevărul” directorul Bosch Cluj, Konrad Kaschek.
150 de milioane de unităţi de control electronic a livrat, din momentul în care a început să funcţioneze, în urmă cu 5 ani, fabrica Bosch din Jucu către toate companiile importante care fabrică maşini în Europa, fie că vorbim de Dacia sau de marii producători germani precum BMW sau Mercedes.
La Jucu se fabrică 20 de produse sub denumirea generică de unităţi de control electronic, adică partea electronică a unor elemente esenţiale pentru funcţionarea maşinii. De la partea electronică a motorului, a airbag-urilor sau a aerului condiţionat până la componentele electronice ale ştergătoarelor de parbriz, toate sunt realizate la Jucu şi se regăsesc în aproape toate autoturismele fabricate în Europa în ultimii 5 ani.
Dacă la plecarea producătorului finlandez în 2011, care a avut ca efect şi concedierea a 2.200 de angajaţi, se vorbea despre „apocalipsa după Nokia”, Bosch a angajat circa 3.000 de persoane, iar directorul fabricii, , Konrad Kaschek, spune într-un interviu pentru „Adevărul” că concernul german are un alt model de afaceri: „Noi nu am venit la Jucu pentru salariile mici. Noi ne gândim pe termen lung”.
80 de milioane de euro au fost investiţi anul acesta pentru modernizarea fabricii Bosch din Jucu. FOTO: Bosch
„Zero toleranţă la greşeli”?
Cei 3.000 de angajaţi pe care-i are acum fabrica de la Jucu au trebuit să lucreze în conformitate cu „mindsetul Bosch”: „zero toleranţă la greşeli”. Directorul Bosch Cluj, Konrad Kaschek (65 de ani), originar din Stuttgart, dar care lucrează din 1985 la Bosch şi a fost delegat în ţări precum Japonia, Ungaria, China, Mexic sau Brazilia, ne-a explicat cum a reuşit să menţină acest standard în ţara unde filosofia „merge şi aşa” este dominantă.
Pe de o parte, muncitori selectaţi sunt în marea lor majoritate tineri (media de vârstă e sub 30 de ani) şi sunt formaţi în „mindsetul Bosch”, iar pe de altă parte, se foloseşte un sistem complex de verificări computerizate şi umane: fiecare produs este verificat de 4-5 ori înainte de a ieşi pe poarta fabricii high-tech, ale cărei servere înmagazinează 400 de Kb de informaţie despre fiecare produs livrat. „Avem toate informaţiile despre fiecare produs livrat, de unde am primit materia prima, care sunt sub-furnizorii, prin ce procese de producţie a trecut. Astfel, atunci când clienţii reclamă un produs defect să punem să determinăm exact traseul parcurs de acesta”, ne-a spus Kaschek.
Directorul cu maşină modestă
Directorul nonconformist, care spune, amuzat, că în România şi în Ungaria i s-a atras atenţia că vine la serviciu cu o maşină modestă şi nu cu una „executive”, crede că România ar putea deveni un jucător-cheie în industria europeană dacă şi-ar rezolva problema infrastructurii.
Kascheck, de profesie IT-ist, originar din Stuttgart, trăieşte într-un sat fără pretenţii din apropierea Clujului – Sălicea – şi spune că-i place foarte mult „la ţară”. „Este extraordinar că până şi acolo pot să mă înţeleg cu vecinii în engleză”, detaliază el.
În urmă cu 5 ani, când s-a inaugurat fabrica, autorităţile din România au promis că se va realiza legătura cu Vestul printr-o autostradă. Acum, în 2018, un TIR care pleacă de la Jucu poate face 3-4 zile până în Germania, lucru cauzat şi de infrastructură cât şi de faptul că nu suntem în spaţiul Schengen. „Întârzierile şi amânările unor proiecte provocate de acestea ajung să coste milioane de euro”, spune acesta.
Fabrica Bosch este curată ca o farmacie. Directorul Kaschek susţine că acesta este un element important al mindsetului Bosch. FOTO: Bosch
Situaţia este aproape la limită
Adevărul: Care sunt cele mai importante provocări la Bosch la 5 ani de la începerea producţiei?
Konrad Kaschek: Proiectul este un mare succes şi avem o creştere uriaşă. Una dintre provocări este creşterea foarte mare a nivelului de comenzi, astfel că avem constant noi clienţi, noi investiţii de realizat. Apoi, vedem anumite limitări la parcul industrial Tetarom 3 din Jucu – traficul ne pune dificultăţi serioase. O îmbunătăţire ar fi de bun augur având în vedere că situaţia este aproape la limită. La început ne-a fost foarte uşor să găsim angajaţi, în timp ce acum nu e neapărat greu, dar trebuie să facem eforturi şi, în special, calificarea angajaţilor nu e la nivelul care era la început. Acesta este motivul pentru care investim mult în training, ne-am făcut propriul centru de training şi, de asemenea, cooperăm şi cu universitatea. Această situaţie era oarecum previzibilă.
La Cluj, Bosch face de asemenea cercetare, care sunt direcţiile principale?
În primul rând, trebuie să spune că fabrica este hi-tech ceea ce înseamnă că aici vei găsi cele mai noi tehnologii care ţin de industria4.0, big data systems, data analytics, aplicaţii de inteligenţă artificială legate de producţia industrială. Suntem într-un domeniu foarte competitiv şi adoptăm cele mai noi tehnologii, care prevăd un grad mare de automatizare şi o prezenţă cât mai crescută a roboţilor în producţie. Doar anul acesta am investit 80 de milioane de euro în dezvoltarea fabricii. În ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea, avem două ramuri importante de activitate: una se concentrează pe mecatronică, iar alta pe dezvoltarea de software în mai multe domenii cum ar fi maşinile autonome.
Media de vârstă a angajaţilor Bosch de la Jucu este sub 30 de ani. FOTO: Bosch
Câţi angajaţi lucrează la Bosch Cluj?
La departamentul „cercetare şi dezvoltare” avem 500 de angajaţi, iar la partea de producţie în fabrică aveam stabilit ca obiectiv pe anul acesta să avem 3.000 de angajaţi şi am depăşit deja acest obiectiv. În total, la Bosch România lucrează circa 7.000 de persoane la Cluj, care este cel mai mare centru, Bucureşti, Blaj şi Timişoara. Bosch a ales România ca punct strategic de dezvoltare, astfel că avem investiţii şi în celelalte centre, la Timişoara s-a inaugurat recent o nouă clădire, la Blaj, de asemenea creşte numărul de angajaţi.
Componente „Made in Jucu” pe toate maşinile europene
Aţi declarat la o conferinţă pe teme de management că aproape fiecare maşină nouă produsă în Europa are componente „made in Cluj”, puteţi să ne explicaţi la ce vă referiţi?
De la începerea producţiei, în urmă cu 5 ani, şi până la începutul anului 2018 am livrat 100 de milioane de unităţi electronice de control, iar până la finalul anului vom livra 150 de milioane de astfel de unităţi către cei mai mari producători de autoturisme din Europa, ceea ce înseamnă că nu greşesc atunci când spun că în aproape toate maşinile noi produse în ultimii 5 ani în Europa există o componentă care a plecat de la Cluj.
Pe lângă componentele pentru industria auto, ce altceva se mai fabrică la Bosch Jucu?
Ne concentrăm în principal pe componente electronice pentru industria auto, dar producem şi componente pentru biciclete electrice, domeniu care cunoaşte acum o dezvoltare accelerată, mai precis facem partea de control electronic al dispozitivului care propulsează bicicleta, care ajunge să fie la fel de complexă ca în cazul maşinilor.
ROMÂNIA AR PUTEA DEVENI UN JUCĂTOR – CHEIE ÎN INDUSTRIA EROPEANĂ DACĂ AR AVEA DRUMURI
La inaugurarea fabricii, acum 5 ani, autorităţile au promis că se va construi autostrada spre Ungaria. Cum afectează lipsa infrastructurii planurile de dezvoltare a fabricii?
Când ne-am stabilit aici, ne-am imaginat că se va dezvolta infrastructura, dar acum vedem că cel puţin în comparaţie cu alte ţări, lucrurile se mişcă cu o viteză mică. Dacă acest lucru poate fi oarecum rezolvat de marile companii aflate în centre industriale, în zona rurală sau a oraşelor de mărime medie care nu sunt conectate aproape deloc la infrastructură este o mare problemă, o companie mare nu va veni acolo. Dacă s-ar rezolva problema infrastructurii, mai ales în cazul zonei rurale şi a oraşelor mici, România, care are 20 de milioane de locuitori, ar putea deveni un jucător-cheie în industria Europeană şi bunăstarea ţării ar creşte. Există un uriaş potenţial nefolosit.
Pentru noi va greu deoarece Aeroportul din Cluj ajunge la limita dezvoltării şi, de exemplu, nu există zbor direct la Stuttgart, care este unul dintre cele mai importante centre industriale din Germania. Ca să ajungi de acolo la Cluj este la fel cum ai merge în India via Munchen. Clujul a devenit un mare jucător în industria electronică şi a bunurilor de uz casnic, iar comunitatea de afaceri aşteaptă rezolvarea problemei traficului, şi ştiu că, la fel ca şi noi colegii de la DeLongi (care a preluat fabrica Nokia de la Jucu-nr) suferă din cauza traficului. E de aşteptat că autorităţile să se apuce să construiască infrastructura, altfel vom ajunge într-un haos din punct de vedere al traficului în oraşul Cluj-Napoca, dar şi la periferie.
Centrul de training de 6 milioane de euro de la Jucu. După 3 ani de şcoală în sistem dual, aceşti tineri vor putea lucra în fabrică. FOTO: Bosch
6 MILIOANE DE EURO PENTRU UN CENTRU DE TRAINING
Bosch a investit 6 milioane de euro într-un centru de training la Jucu. Se văd deja beneficiile?
Colaborăm cu 3 şcoli din Cluj care funcţionează în sistem dual. Pe piaţa muncii din România există potenţiali angajaţi cu studii superioare, dar nouă ne lipsesc în principal tehnicienii, specialiştii de nivel mediu, astfel că ne vom concentra pe pregătirea unor astfel de specialişti în mecatronică, robotică, digitalizare. Am dotat cu tehnică şcolile partenere şi am construit un centru şi aici, lângă fabrică. Acum avem circa 100 de elevi care se pregătesc în centrul nostru şi dacă la finalul celor 3 ani de şcoală, 50% dintre absolvenţii de top vor lucra la noi, suntem mulţumiţi. Anul trecut, când am avut prima generaţie de absolvenţi, din 19 tineri, 18 s-a angajat la fabrică.
CE SE VA ÎNTÂMPLA CU ANGAJAŢII DIN FABRICILE ROBOTIZATE
În condiţiile în care trendul este de automatizare şi robotizare a fabricilor, credeţi că va mai fi în viitor nevoie de asemenea astfel de tehnicieni?
Cu atât mai mult va fi nevoie de astfel de specialişti, deoarece o fabrică modernă va necesita abilităţi tehnice foarte dezvoltate când vorbim despre instalare. Dacă vorbim de mentenanţă şi reparaţii, abilităţile tehnice sunt şi mai importante. Este complet greşit să ne gândim că odată cu automatizarea oamenii vor dispărea din fabrică. Ceea ce se va schimba vor fi abilităţile pe care aceştia le vor avea.
Există fabrici mari în Cluj care au început demersurile pentru relocare din cauza creşterii salariilor. Cum stă Bosch?
Abordarea conform căreia o companie industrială intră pe o piaţă emergentă şi foloseşte munca ieftină nu mai funcţionează. Bosch nu a făcut asta niciodată, noi lucrăm pe termen lung. Întotdeauna punem oamenii în mijloc şi ne gândim dacă se poate stabili într-o anumită locaţie o fabrică Bosch pe termen lung din punct de vedere al pregătiri oamenilor, a sustenabilităţii oamenilor, a mindset-ului acestora.
Noi nu suntem la Cluj pentru salariile mici, noi vrem să ne concentrăm pe tehnologa viitorului, lucrăm cu ultimele schimbări de tehnologie în industria auto, suntem pregătiţi pentru ceea ce se numeşte „internetul lucrurilor”.
Viitorul va însemna digitalizare şi Bosch se pregăteşte, de asemenea, să fie un jucător-cheie global în această industrie. Exemplul clasic este legat de telefoane mobile, probabil că telefonul pe care-l aveţi are în el componente livrate de Bosch, mă refer la senzori micromecanici. Bosch a livra 6 miliarde de astfel de componente în 2018 către cele mai mari companii producătoare de telefoane.
Odată cu automatizarea şi robotizarea fabricilor, muncitorii vor avea alte atribuţii. FOTO: Bosch
Cum arată angajatul pe care-l caută Bosch?
Ne plac oamenii care au o anumite aplecare spre stabilitate, care să vrea să se implice în comunitatea Bosch, să înţeleagă valorile Bosch, să aibă mindseTul Bosch
Care este „mindsetul” Bosch?
Pentru succesul în industria auto mindset-ul este esenţial: oamenii trebuie să înţeleagă că politica „zero toleranţă la greşeli” este obligatorie. Oamenii câteodată îl înţeleg greşit şi spun: „Dar, oamenii fac greşeli”. Ceea ce este însă important şi elementul pe care fiecare angajat trebuie să-l înţeleagă este că greşelile, componentele cu defecţiuni nu trebuie să ajungă la client. De exemplu, fiecare angajat care lucrează la asamblarea finală trebuie să înţeleagă că el este ultimul care atinge produsul şi că responsabilitatea lui este să se asigure că atunci când pune unitatea electronică de control în cutie totul este în regulă. Dacă văd un pin îndoit sau o zgârietură nu mai trebuie să pună produsul în cutie. Asta predicăm continuu şi vrem să le inspirăm acest tip de mindset angajaţilor.
Al doilea element important este respectarea întocmai instrucţiunilor şi proceselor stabilite.
ROMÂNII DE LA BOSCH
Cum se descurcă angajaţii români în acest cadru de muncă?
Am întâlnit români peste tot, dar nu am văzut în România oameni de peste tot. Deci, românii sunt foarte flexibili în a merge în alte ţări, foarte comunicativi. Eu am trăit în Stuttgart, unde sunt de asemenea mulţi români.
Cât despre angajaţi, trebuie să spun că facem o recrutare specială, avem în mare parte tineri, media de vârstă este sub 30 de ani. Românii sunt competitivi internaţional, se adaptează rapid la provocările globalizării, avem români care lucrează la fabrici în China sau care activează în centrul Europei. Românii sunt inteligenţi.
Ce credeţi se poate îmbunătăţi la angajatul român?
Trebuie să înţeleagă că în ciuda faptului că acum este un boom economic în zonă, nu trebuia să presupună că acest lucru este garantat şi nu se va schimba niciodată, şi să-şi îmbunătăţească continuu productivitatea şi să lucreze din greu, să se gândească la sustenabilitate. Asta e o datorie pentru angajaţii de oriunde. Simt că aici oamenii îşi schimbă foarte repede slujba, bazându-se pe boom-ul economic care există acum. În alte ţări oamenii sunt mai stabili.
Citeşte şi:
Fabrica Bosch din Jucu va fi inaugurată în luna mai. 325 de persoane lucrează în unitate
Se încarcă comentariile...
