Mărturii ale străinilor despre români: „Sunt iubitori de noutăţi, înşelători ca grecii şi neruşinaţi ca ţiganii“
0
Călătorii străini prin Ţările Române în secolele XV-XVIII au lăsat mai multe mărturii scrise prin care creionează portrete ale locuitorilor şi ale vieţii din acele vremuri în bătrânele provincii româneşti.
Descrieri ale românilor din secolele XVI-XVII şi a felului lor de viaţă se păstrează şi în notiţele călătorilor străini care au poposit, din varii motive, câteva luni sau câţiva ani, prin Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.
O sinteză a unor pasaje interesante apare în volumul numit „Firea românilor“, coordonat de Daniel Barbu în 2000 la Editura Nemira. Varianta completă se găseşte în volumele numite „Călători străini despre Ţările Române“.
Câteva dintre mărturiile unor călători străini prin Ţările Române:
Ferrante Capeci, iezuit sicilian, rector al Colegiului din Cluj, nota în 1584:
„Cât despre deprinderile lor, românii au aici (n. r. în Transilvania) nume rău, ca şi când toţi ar fi tâlhari; încât cine trece printre ei şi nu este omorât sau jefuit agaţă o tăbliţă de mulţumire la biserică“.
Conrad Iacob Hildebrandt, jurist şi predicator pomerian, membru al soliei lui Carol al X-lea Gustav în Transilvania şi Ucraina (1656) nota în 1656-1658:
„Aceşti români de rând, de condiţie servilă, sunt aplecaţi spre hoţie şi tâlhărie, de aceea ei sunt pedepsiţi aspru în Transilvania şi traşi de obicei în ţeapă astfel că se pot vedea aproape înaintea tuturor oraşelor, târgurilor şi satelor ţării astfel de spectacole îngrozitoare. Faţă de moartea prin ţeapă sau par, ei merg bucuroşi la spânzurătoare când sunt osândiţi, spunând că şi Hristos, mântuitorul lor a fost spânzurat pe cruce. (...) Locuitorii Moldovei sunt în cea mai mare parte oameni demni (...) femeile pot fi văzute rar (...) le place mult curăţenia. Deşi casele lor sunt prost construite, în ele este totuşi curat“.
Imagine din cartea „Firea românilor“, volum coordonat de Daniel Barbu FOTO Florina Pop
Anton Stepnačić, episcop de Nicopole din 1677, nota în 1688:
„Românii sunt iubitori de noutăţi, înşelători ca grecii şi neruşinaţi ca ţiganii“.
Imagine din cartea „Firea românilor“, volum coordonat de Daniel Barbu FOTO Florina Pop
Federigo Veterani, conte italian, general imperial, comandant al trupelor cantonate în Transilvania, scria în 1688:
„Firea acestei populaţii (n. r. din Ţara Românească) o găsesc nestatornică, impulsivă şi brutală, fiind bine ştiut că nu există vreun alt mijloc decât forţa pentru a-i face să ţină ceea ce făgăduiesc şi fără de aceasta nu se poate pune pe ei nici un temei“.
Philippe Le Masson du Pont, inginer militar francez în serviciul regelui Poloniei, Ioan Sobieski, participant la campaniile acestuia din Moldova, nota în 1686:
„Muntenii şi moldovenii sunt bine legaţi, chipeşi, buni ostaşi (...) nu sunt lipsiţi de agerime, de care dau dovadă când sunt afară din ţara lor, găsind acolo oameni care să-i cultive şi să-i înveţe. Atunci reuşesc foarte bine în toate ramurile ştiinţei, pe când barbara stăpânire sub care trăiesc de un număr atât de mare de ani a gonit din ţara lor toate artele şi ştiinţele şi din această cauză preoţii şi călugării lor sunt foarte puţini luminaţi“.
Mai puteţi citi:
În urmă cu trei secole, cărturarul Dimitrie Cantemir, unul dintre domnitorii care s-au aflat la cârma Moldovei, lăsa moştenire una dintre primele descrieri ale românilor de la est de Carpaţi. Se găseşte în cartea numită „Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae“/„Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei“, scrisă limba latină între anii 1714 şi 1716 la cererea Academiei din Berlin.
Se încarcă comentariile...
