Marea devalizare a industriei româneşti. Fabrica de încălţăminte Clujana - o poveste cu bani, politicieni şi două morţi suspecte

Fabrica Clujana a fost unul dintre simbolurile oraşului. FOTO: Arhiva fabricii

Fabrica de încălţăminte Clujana, care în perioada comunistă era unul dintre brandurile Clujului, are o istorie de mai bine de 100 de ani. Povestea fabricii de la Revoluţia din 1989 şi până acum, moment în care se află într-o situaţie critică, include milioane de lei devalizaţi şi doi directori, acuzaţi de păgubirea companiei, morţi în condiţii suspecte.

Înfiinţată în 1911, sub numele „Fabrica de Piele Fraţii Renner & Co”, Clujana a devenit, peste ani, una dintre cele mai cunoscute mărci ale Clujului. Trecută în proprietatea statului în anul 1948, fabrica şi-a trăit apogeul la începutul anilor ’80, când avea aproximativ 8.000 de angajaţi, care lucrau tăbăcării, la fabricile de articole din cauciuc, de tălpi şi de încălţăminte. Toate acestea care făceau din Clujana cel mai mare producător de pielărie din estul Europei, se arată într-un articol publicat în Adevărul de Seară în 2009 - Campanie „20 de ani în 20 de zile“: Evenimentul anului 1999 - Adio, Clujana, dar rămânem cu tine!.

Datorii colosale

„Decăderea Clujanei a început după Revoluţie, iar în 1999 s-a decis închiderea operaţională a fabricii. Hotărârea a fost luată pe fondul situaţiei financiare dezastruoase a întreprinderii. Aceasta acumulase datorii enorme, de peste 45 de miliarde de lei vechi. După închiderea fabricii, oraşul a trebuit să suporte şocul economic şi social cauzat de apariţia „peste noapte” a 4.000 de noi şomeri, într-un an şi aşa foarte prost din punct de vedere economic. Trecerea în nefiinţă a fabricii a fost precedată de o serie de mitinguri şi greve ale angajaţilor, cauzate de neplata la timp a salariilor şi de spectrul şomajului. „Omul negru” al închiderii Clujanei a fost considerat Radu Sârbu, clujeanul care conducea la acea vreme Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), proprietarul fabricii de încălţăminte. FPS a refuzat atunci să garanteze un împrumut bancar care ar fi putut prelungi agonia fabricii, insistând că aceasta nu îşi putea plăti datoriile decât prin lichidare”, arată sursa citată. După închiderea fabricii, în luna iunie, protestele în stradă ale muncitorilor au continuat până la sfârşitul anului, deoarece disponbilizaţii nu şi-au primit la timp plăţile compensatorii. După ce a trecut în administrarea mai multor firme private, în 2003, fabrica a devenit din nou „de stat”. 

Două morţi suspecte

Administrarea fabricii a fost preluată în 2003 de Consiliul Judeţean Cluj, care este şi acţionar majoritar. După preluare, Consiliul Judeţean Cluj a repornit producţia, iniţial în sistem lohn, apoi şi producţie proprie, cu susţinerea financiară a administraţiei judeţene. Scandalurile nu au încetat  la Clujana. În vara anului 2013, s-au înregistrat două morţi suspecte ale doi fost directori. Fostul şef al fabricii Dan Ungureanu, în perioada aprilie 2009 - martie 2010, a murit în luna iunie a lui 2013.Potrivit unui Raport de Audit, realizat la solicitarea Consiliului Judeţean Cluj, după ce Horea Uioreanu a devenit preşedinte, în perioada în care fabrica Clujana a fost condusă de Ungureanu, unitatea a fost practic devalizată, scria stiridecluj.ro.  La preluarea mandatului de către Dan Ungureanu, fabrica avea în conturi suma de 3.5 milioane de lei. În momentul demisiei, martie 2010, fabrica avea datorii de 2.5 milioane de euro, în conturi mai existând doar 78.000 de lei. După trei săptămâni, un alt fost director, Radu Ţărmure, între 1 aprilie 2010 şi 3 aprilie 2012, a fost găsit mort într-o maşină, pe strada Alverna din cartierul clujean Gheorgheni, în apropiere de locuinţa părinţilor săi. Fostul director al fabricii de încălţăminte Clujana SA, Radu Ţărmure, a fost acuzat că a prejudiciat compania cu peste 100.000 de lei, bani pe care i-a ridicat din casieria magazinelor, în nume personal, fără să-i mai depună apoi în contul firmei. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, alături de Tărmure, alţi doi directori au ridicat bani din casieria unităţii, fără să-i mai returneze vreodată. Un raport al Curţii de Conturi a arătat că fostul director al SC Clujana SA, Radu Ţărmure, a prejudiciat compania cu peste 100.000 de lei, bani pe care acesta i-a încasat fără justificare.

Control de la Curtea de Conturi 

Societatea Comercială Clujana S.A. a fost supusă unui contrul al Curţii de Conturi în perioada 3 mai - 31 mai 2012, care a relevat faptul că societatea a acordat directorilor generali şi membrilor consiliului de administraţie, salarii, respectiv indemnizaţii, în cuantum mai mare decât cele prevăzute de lege. De asemenea, s-a constatat faptul că Radu Tărmure, în perioada 1 aprilie 2010- 3 aprilie 2012, cât a ocupat funcţia de director general al societăţii a ridicat din caseria unităţii (din magazinele Clujana) suma totală de 111.707,32 lei, din care, la momentul controlului, acesta restituise doar 95.000. Această sumă a fost restituită cu întârziere, documentele au fost prezentate cu întârziere, motiv pentru care, Curtea de Conturi a procedat la calcularea unor penalităţi de întârziere în cuantum de 121.443 lei.

Foştii directori nu vor să returneze banii

S.C. Clujana S.A. i-a convocat la conciliere pe foştii directori Dan Ungureanu, Radu Ţărmure şi Gheorghe Peter, dar nu au fost de acord cu recuperarea debitului pe cale amiabilă (Radu Ţărmure  nu s-a prezentat, Dan Ungureanu nu a fost de acord, iar Gheorghe Peter a solicitat o nouă conciliere în data de 11 septembrie). Consilierii judeţeni i-au acordat marţi în şedinţă acordarea unui mandat special către Steluţa Racolţa ca reprezentant al Consiliului Judeţean Cluj în Adunarea Generală a Acţionarilor la S.C. Clujana S.A. să voteze aprobarea acţionării în justiţie a membrilor Consiliului de Administraţie şi a directorilor societăţii pentru paguba pricinuită acesteia. 

Situaţia în 2014: un finuţ trend de redresare 

În 2012, datoriile fabricii erau de 3 milioane de lei lei. În 2014, CJ Cluj a aprobat majorarea capitalului social cu 800.000 de lei, bani necesari pentru plata datoriilor istorice pe care producătorul de încălţăminte la avea către bugetul de stat. Diverşii directori impuşi pe linie de partid nu au făcut decât să adâncească criza în care se află Clujana. Situaţia nu este nici acum roz. „Încă mai funcţionează, există un finuţ trend de redresare, destul de incipient”, a declarat astăzi pentru „Adevărul” preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Cluj. 

Vezi aici o galerie foto cu fabrica. 

Citeşte şi

Ce am făcut în ultimii 20 de ani?

S-a deschis un magazin „Clujana“ în Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca