Liderul cremaţioniştilor, despre gestul lui Leonard Miron: „Vorba unui jurnalist basarabean: gura lumii nici moartea n-o astupă!“
0
Recentul caz al mamei prezentatorului de televiziune Leonard Miron aduce, din nou, în atenţia publicului, ideea de cremaţiune. Doamna, a cărei dorinţă era să fie incinerată, a fost înmormântată de fiul acesteia căruia i-a fost frică „de gura lumii“.
„Mama a vrut să fie dusă la crematoriu, nu voia să o plângă nimeni. Mie mi-a fost însă frică de gura lumii şi am îngropat-o creştineşte. Înainte de înmormântare, cu o seară, am primit însă un semn de Dincolo. Mi-a pocnit becul în baie şi n-am mai avut curent în casă. O vecină mi-a zis că era sufletul mamei, care voia să-i respect dorinţa. Cred că toată viaţa mă va mustra conştiinţa”, a declarat Leonard Miron, citat de click.ro.
Situaţia descrisă mai sus îl duce cu gândul pe Marius Rotar, preşedintele Asociaţiei Cremaţionţiste „Amurg“ din România, spre un text publicat în revista „Flacăra Sacră“, în anul 1937. În acea publicaţie se sublinia că dorinţa cuiva - ce pleacă pe un drum necunoscut deschis de moarte - are „o valoare sacră“.
Ideea acelui text, spune universitarul ardelean, sună în felul următor: „Aceasta constituie, pentru cei apropiaţi lui un imperativ, în primul rând de ordin moral, chiar dacă, în aparenţă, familia, rudele sau prietenii nu sunt de acord cu o asemenea decizie. Nerespectarea unei asemenea dorinţe are un caracter de sacrilegiu asupra memoriei celui decedat, mai ales datorită faptului că formularea unei cererii de a fi incinerat presupune un proces sufletesc de analiză şi gândire logică, depăşind puterea de înţelegere imediată a supravieţuitorilor din familie.
Totodată, nerespectarea unei asemenea dorinţe poate fi considerată un act deprimant de dispreţ, de lipsă crasă de respect şi dacă acceptăm ipoteza că, undeva, în altă lume, după moarte, sufletele noastre se vor reîntâlni, reîntregindu-se“.
Polemicile despre cremaţiuni nu au dus la creşterea incinerărilor în 2014
Universitarul Marius Rotar spune că, în ciuda discuţiilor polemice despre cremaţiune care au început în urmă cu doi ani, odată cu decesul regizorului Sergiu Nicolaescu, care a fost incinerat, potrivit dorinţei sale, şi în ciuda noii legi funerare din 2014, numărul românilor care au optat să se despartă de lume prin incinerare nu a fost cel scontat.
„După doi ani de la polemica din jurul incinerării regizorului Sergiu Nicolaescu ne-am fi aşteptat ca numărul acestora să crească din două motive: dimensiunea polemicii, care ca amplitudine s-a apropiat de cea din perioada interbelică, înregistrată odată cu deschiderea primului crematoriu uman din ţara noastră - Crematoriul Cenuşa la 25 ianurie 1928. Al doilea motiv este noua lege funerară adoptată în 2014, care reconfirma posibilitatea legală de a fi incinerat, statutul egal al incinerării cu cel al inhumării şi înmormântarile civile (ultima fiind o premieră la noi)“, explică Marius Rotar.
Însă, în 2014, numărul incinerărilor din cele trei crematorii funcţionale din România se află undeva în jurul la 1.000.
La Vitan Bârzeşti au fost înregistrate 791de incinerări în 2014 faţă de 839 în 2013, iar la crematoriul Ignis de lângă Turda au fost efectuate 27 de incinerări în primele patru luni de la inaugurare (proprietarul crematoriului Phoneix din Oradea nu vrea să facă publice numărul incinerărilor din 2014).
„Prin urmare se naşte o întrebare fundamentală: de ce nu creşte încă numărul incinerărilor, ţinând cont de preţurile mai scăzute presupuse faţă de inhumare şi de criza locurilor de veci din mediul urban? Unul dintre posibilele răspunsuri ar fi ca schimbările la nivel de obişnuită ale populaţiei se petrec într-un ritm mult mai lent decât am crede, iar exemplul mamei cunoscutului prezentator de televiziune Leonard Miron poate constitui dovada elocventă în acest sens. Prin urmare, încă în ţară noastră, vorba unui jurnalist basarabean, Mihai Cucereavii, «gura lumii nici moartea n-o astupă»”!“, adaugă Marius Rotar.
Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, părintele Bogdan Ivanov, declara, pentru „Adevărul“, că poziţia Bisericii privind incinerarea este neschimbată. „Cremaţiunea nu e o opţiune“, spune preotul clujean.
Mai puteţi citi:
FOTO VIDEO Cum arată „cuptorul morţii“ din Cluj, cel mai modern crematoriu uman din estul Europei
România anului 1900, model pentru cremaţioniştii sârbi. Acum, în secolul al XXI-lea, e invers
Se încarcă comentariile...
