Infractorul care a îngrozit Franţa este liber la Cluj. În capitala Ardealului fura tablete şi telefoane, iar în Rennes sur Loue a ucis un om pentru 10 euro
0Alexandru Cristian Bartuş (32 de ani), bărbatul care a evadat sâmbătă din arestul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj, este un infractor periculos care a fost condmanat în Franţa la 10 ani de închisoare pentru că a omorât un bărbat în timpul unei tâlhării. El făcea parte dintr-o bandă care a spart circa 40 de case franceze.
Alexandru Cristian Bartuş a fost dat, luni, în urmărire naţională după două zile în care sute de poliţişti şi jandarmi l-au căutat prin tot Clujul. Bărbatul are 32 de ani, o înălţime de 1,80 de metri şi era îmbrăcat în haină şi pantaloni sport, de culoare gri, şi pantofi sport, în momentul în care a evadat, alături de alţi trei bărbaţi aflaţi în arest preventiv la sediul IPJ Cluj. Cei patru se aflau în programul de plimbare, care se desfăşoară într-o curte internă de mici dimensiuni, cu pereţi din beton şi acoperită cu grilaje de fier. Profitând de neglijeţa poliţiştilor, bărbaţii au rupt grilajul de fier care acoperă locul unde se desfăşoară plimbarea, au urcat zidul din beton şi au reuşit să fugă prin curtea interioară a Poliţiei Cluj. Fotografii cu bărbatul au fost lipite prin tot oraşul şi filtre au fost postate la gară şi la ieşire din oraş.
A omorât un om pentru 10 euro
Alexandru Cristian Bartuş a fost arestat preventiv în urmă cu mai bine de o săptămână, pe 8 ianuarie 2015, sub acuzaţia de furt calificat. Cu o zi înainte, Bartuş însoţit de un complice au spart o casă din Cluj-Napoca, provocând un prejudiciu de circa 4.200 de lei. Au sustras un laptop, o tabletă, un telefon mobil şi mai multe sume de bani. Pe numele lui Bartuş exista un mandat de arest preventiv şi într-un alt dosar de furt calificat instumentat la Judecătoria Alba în 2014.
De asemenea, în 2009, Curtea de Apel Cluj hotăra predarea lui Alexandru Bartuş către autorităţile franceze. Tribunalul din Besancon a emis faţă de el un mandat european de arestare în mai 2007 pentru tâlhărie urmată de moartea victimei. Concret, în septembrie 2004, Bartuş şi încă doi români au intrat în locuinţa a doi pensionari francezi din Rennes sur Loue, localitate din estul Franţei. După ce i-a furat portofelul, infractorul l-a lovit cu pumnul în faţă pe octogenarul Julien Laferrière, provocându-i moartea. În portofel a găsit 10 euro.
Imagini de la procesul din Franţa. FOTO: france3.fr
Condamnat la 10 ani de închisoare
Presa franceză a relatat în 2011 că românul Cristian Bartuş a fost condamnat la zece ani de închisoare, în timp ce alţi doi au primit pedepse de câte trei ani de închisoare. Complicii săi au fost condamnaţi la trei ani de închisoare pentru complicitate. Juraţii nu au urmat în totalitate cererile procurorului, care a solicitat 15 ani de închisoare pentru Bartuş, respectiv cinci şi doi ani pentru complicii săi. În 2004, cei trei români au devalizat mai multe case izolate. Ei cereau apă proprietarilor, de cele mai multe ori persoane în vârstă, profitând în acest fel să fure din locuinţă. În timpul procesului, Cristian Bartus care admitea că i-a aplicat bătrânului o lovitură mortală, a declarat că el era "hoţ dar nu criminal". Complicii săi au negat până la final că ar fi ştiut ceva despre intenţiile de jaf ale prietenului şi fratelui lor.
Sediul IPJ Cluj de unde au fugit inculpaţii.
Infracţiuni pe bandă rulantă
Autorităţile franceze mai au un dosar pe numele clujeanului Crisitian Burtuş. În 2002, el a fost acuzat că a intrat prin efracţie în circa 30 de case din localităţi precum localităţile Lons le Saunier, Messia sur Sorne, Montmorot, Norges-la-Ville, Sampan, Franois, Montferrandle Château, Boussières, Chevigny Saint Sauveur, din estul Franţei. De asemenea, el a comis circa 10 furturi în dauna unor francezi. El este acuzat şi de falsificare de cecuri şi uz de cecuri false.
Misterul condamnării lui Bartuş
Surse din poliţia Cluj susţin că în acest moment trebuiesc clarificate anumite aspecte importante în legătură cu dosarul Bartuş. Deşi, condamnarea în Franţa trebuia să apară în dosarul acestuia, în cazierul său apar furtul din 2015 din Cluj şi cel din Alba săvârşit anul trecut. O ipoteză posibilă este faptul că acesta ar fi fost judecat în libertate după propunţarea primei instanţe, perioadă în care s-a întors în România. Aceasta nu explică totuşi cum de nu a fost emis un alt mandat european de arest pe numele său.
De ce a fost arestat în 2015
Procurorul care a cerut arestarea preventivă a clujeanului pe 8 ianuarie a arătat: "Apreciez că măsura arestării preventive este necesară în scopul bunei desfăşurări a procesului penal şi al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărire penală sau judecată având în vedere împrejurările comiterii infracţiunii, faptul că acesta a încercat să-şi asigure scăparea imediat după comiterea infracţiunii, fiind prins ulterior de organele de poliţie şi tinând totodată seama şi de circumstanţele personale ale inculpatului, acesta mai fiind cercetat pentru săvârşirea unor infracţiuni similare contra patrimoniului, astfel cum rezultă din fişa de cazier, faţă de acesta dispunându-se de altfel măsura arestării preventive (mandat de arestare preventivă nr. 11/2014 din 09.04.2014 al Judecătoriei Alba Iulia) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b C.pen., împrejurare care denotă periculozitatea sporită a inculpatului".
Din actele de urmărire penală se mai reţine că, în prezenta cauză nu există un caz de împiedicare a punerii în mişcare şi exercitării acţiunii penale prev. de art. 16 C.pr.pen., iar măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei adusă inculpatului şi necesară pentru realizarea scopului urmărit, având în vedere modul de comitere a faptei, respectiv furt din locuinţă, pe timp de zi când există posibilitatea reală ca persoanele vătămate să se afle în locuinţe, săvârşirea faptei de către două persoane, prejudiciul cauzat persoanei vătămate şi luând in considerare specializarea şi perseverenţa infracţională a inculpatului în comiterea de infracţiuni contra patrimoniului".
Citeşte şi