Descoperirea excepţională care i-a luat prin surprindere până şi pe istorici. A fost făcută întâmplător şi dă istoria cu 7.000 de ani în urmă VIDEO
0
Arheologii clujeni au făcut o descoperire neaşteptată în centrul oraşului, unde mai fuseseră găsite vestigii romane. Însă noua descoperire e dintr-o perioadă cu mult mai veche, de acum circa 7.000 de ani şi i-a luat prin surprindere până şi pe istorici.
Lucrările efectuate pe mai multe străzi din centrul Clujului au prilejuit în ultimele luni mai multe descoperiri importante din Evul Mediu, mergând până în perioada romană. Arheologii au profitat de oportunitate şi au cercetat şantierele, iar surprizele au început să se ţină lanţ. Ultima surpriză, absolut expepţională, este nu numai foarte rară, dar şi extrem de preţioasă pentru a putea arunca o privire în trecut, chiar cu mii de ani în urmă
Reprezentanţii Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj au vorbit pe larg despre această ultimă descoperire şi despre însemnătatea ei. Într-o postare pe Facebook, specialiştii muzeului au venit cu o serie de detalii şi au postat şi un video prin care au ilustrat vizual evenimentul.
VIDEO Monumentul neolitic din centrul Clujului
„Că tot am văzut că vă plac nespus descoperirile, iar MNIT a avut, în ultima vreme, o perioadă prolifică din acest punct de vedere, avem bucuria de a împărtăşi cu voi încă o descoperire absolut senzaţională şi total neaşteptată: un mormânt neolitic bogat chiar în centrul Clujului.
În ultimele luni, în timpul lucrărilor de amenajare a uneia dintre pivniţele Palatelor Statusului Romano-catolic din centrul Clujului, au apărut mai multe vestigii romane. Aşa a început totul.
De curând, o echipă de arheologi de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a finalizat cercetarea arheologică preventivă din subsolul acestei clădiri, construită între 1898-1902.
S-a constat că, într-una din încăperile subsolului actual, există urmele unei construcţii romane subterane, cel mai probabil tot o pivniţă, care a excavat parţial şi straturile preistorice.
Golirea pivniţei romane a favorizat şi cercetarea vestigiilor mai timpurii pe suprafaţa întregii secţiuni arheologice şi nu doar efectuarea unui mic sondaj de mare adâncime, practică arheologică frecventă, datorată adâncimii considerabile la care apar descoperirile preistorice din centrul Clujului (5-6 m faţă de nivelul actual al solului!).
Astfel, săpătura a oferit arheologilor rara şansă de a identifica o parte dintr-o groapă săpată în stratul geologic, plină cu vase ceramice. Aceasta s-a dovedit a fi un mormânt preistoric.
Iniţial, a fost surprins doar un capăt de-al său, în care au apărut falangele picioarelor şi ofranda de vase. Chiar şi aşa, descoperirea se anunţa a fi deosebită, gleznele scheletului părând a fi înfăşurate în şiraguri formate din sute de mărgele de mici dimensiuni.
Datorită adâncimii, din considerente de siguranţă şi logistică a săpăturii, descoperirea întregului mormânt s-a făcut în două etape.
Doar după consolidarea pereţilor, beneficiind de întreg sprijinul executantului lucrărilor de reabilitare a clădirii, s-a putut excava integral mormântul. Aşteptarea şi condiţiile grele de lucru, la 3 m adâncime faţă de nivelul pivniţei actuale şi 6 m faţă de stradă, printre popii de susţinere a malurilor, într-un pământ noroios, au fost răsplătite.
Mormântul are un inventar surprinzător de bogat. Pe lângă vase ceramice şi o lamă de obsidian, persoana decedată era împodobită cu numeroase mărgele şi la gât, braţe şi genunchi. În plus, purta câte două brăţări pe braţe, o bentiţă cu „năsturei”/bumbi pe cap şi un brâu din 4-5 şiraguri de mărgele.
Toate podoabele par a fi confecţionate din scoica Spondylus, cu excepţia unui inel de os găsit pe deget. La o evaluare preliminară a materialelor arheologice, se poate spune că mormântul datează din perioada neolitică (circa 5000 a. Chr.). Doar 2-3 morminte din acest interval cronologic mai sunt cunoscute în zona centrală a oraşului, dar, în general, au fost distruse în momentul descoperirii, iar inventarul funerar era mult mai sărăcăcios. Astfel, descoperirea de faţă este una de excepţie.
În continuare, mormântul urmează să fie cercetat şi prelucrat de specialişti în epoca respectivă, scheletul analizat antropologic pentru a-i determina sexul şi vârsta şi se va încerca de asemenea datarea cu C14.
Arheologi: Oana Toda, Monica Gui, Marisa Tivadar”, au scris reprezentanţii muzeului clujean.
Vă mai recomandăm şi:
Promisiunea EC_Special: 10 zile de regăsire a muzicii live, într-un lineup eclectic
Se încarcă comentariile...
