Culisele demisei de la TVR a regizoarei documentarului finanţat de Budapesta privind istoria maghiarilor din România

Vig Emeşe-Gelmărean, regizoarea documentarului despre istoria maghiarilor din Transilvania finanţat de guvernul de la Budapesta şi contestat de unii istorici români, şi-a dat demisia de la TVR Cluj. Motivul? Sancţionarea cu 5 % din salariu din cauza documentarului şi hărţuirile la care este supusă. Pe de altă parte, demisia a venit la circa o lună de la reclamaţia unui angajat, care a susţinut că jurnalista i-a cerut „taxă de protecţie”.

Un milion de euro a plătit Guvernul de la Budapesta pentru programul „O mie de ani în Transilvania, o sută de ani în România”, lansat în 2018, când România sărbătorea Centenarul. „UDMR doreşte să arate că maghiarii sunt o comunitate creatoare de valori pentru România şi asta îşi doresc să rămână. Pentru aceasta trebuie să fie păstrate promisiunile făcute atunci la Alba Iulia”, a explicat preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, scopul programului. 

O parte din aceştia bani au intrat şi în buzunarul fostei coordonatoare a Redacţiei Minorităţi a TVR Cluj - Emese Gelmărean Vig - pentru că a asigurat regia documentarului „Maghiari în România – istoria a o sută de ani”. 

Conducerea TVR a decis sancţionarea jurnalistei cu 5% din salariu pe o perioadă de 3 luni, pe motiv că prin regizarea documentarului face concurenţă neloială postului şi că nu a cerut acordul superiorilor, aşa cum cere legea de organizare a televiziunii naţionale.

În replică, Vig Emeşe Gelmărean, şi-a dat demisia de la TVR Cluj acuzând „Managementul netransparent, defectuos şi orientat împotriva salariaţilor SRTV” şi faptul că este şicanată şi hărţuită în permanent de directorul postului local Romeo Couţi. La finalul demisiei, jurnalista a susţinut că va oferi opiniei publice toate datele privind modul în care a fost hărţuită de conducere. 

La câteva zile de la demisie în presa locală a apărut o reclamaţie făcută de un subordonat de-al jurnalistei de la Redacţia Minorităţi, care o acuza că i-a cerut „taxă de protecţie” de 1.000 de lei din salariul lunar. Sunată după acest moment, Emese Vig Gelmărean  nu a mai dorit să dea detalii despre modul în care a fost hărţuită de către conducerea postului local. 

Documentarul „Maghiari în România – istoria a o sută de ani” a fost criticat de mai mulţi istorici români. „Deşi are pretenţii de obiectivitate, documentarul nu vizează decât atingerea propriei ţinte, aceea a demonstrării unui fals istoric: România ar fi promis autonomia teritorială pentru minoritatea maghiară, la 1918”, se arată într-un articol din Historia.

Demisia 

„Această demisie este cauzată de managementul netransparent, defectuos şi orientat împotriva salariaţilor SRTV” – se arată în cererea de demisie înaintată de Emese Gelmărean-Vig (foto dreapta) către conducerea TVR în data de 25 martie 2019. 

Jurnalista detaliază în demisie mai multe probleme:

- A fost supusă permanent „şicanărilor şi  hărţuirilor” din partea directorului TVR Cluj, Romeo Couţi
 

- A fost ţinta mai multor sesizări din partea unor colegi
 

- A  fost demisă din funcţia de coordonator al Redacţiei Minorităţi fără nicio explicaţie 
 

- A fost cercetată disciplinar 6 luni de zile, timp în care „am răspuns unui şir nesfârşit de întrebări care au pornit de la premise greşite şi neadevărate”. 
 

- Decizia de a fi sancţionată cu o penalizare de 5% din salariu pe o perioadă de 3 luni de zile ar fi fost pronunţată printr-un „document cu totul şi cu totul incoerent”
 

- Pe parcursul cercetării „nu au fost respectaţi termenii legali şi prevederi ale regulamentului intern” şi nu s-a ţinut seama de concluziei Comisiei de Etică şi Arbitraj. 

 Directorul TVR Cluj, Romeo Couţi, nu a răspuns solicitării „Adevărul”, comunicarea făcndu-se prin departamentul de relaţii cu presa al TVR.

Explicaţiile jurnalistei  

Emese a precizat, atunci, pentru „Adevărul” că motivul pentru care a fost sancţionată este faptul că a regizat filmul despre istoria maghiarilor făcând astfel concurenţă neloială TVR. 

„Acest film a fost realizat sub egida Fundaţiei pentru şcoală şi a fost postat gratuit pe YouTube pentru a fi vizionat de oricine doreşte. În plus, eu am fost angajată ca jurnalist senior la TVR şi nu am în fişa postului nicio referire vis a vis de regia artistică”, a explicat jurnalista. 

Ea a mai spus că nu trebuia să ceară acordul conducerii TVR legat de realizarea documentarului deoarece „prevederea legală se referă la situaţia în care aş fi activat pe o funcţie similară la altă instituţie. Eu am făcut în timpul meu liber acest documentar şi nu am atribuţii de regizor artistic la TVR”. 

Jurnalista a mai precizat că documentarul a fost realizat sub egida „Fundaţiei pentru Şcoală”. Esta vorba dspre o asociaţie de casă a UDMR condusă de Nagy Zoltán, şeful de cabinet al lui Kelemen Hunor.

Jurnalista nu a dorit să dea alte detalii, motivând că aşteaptă să vină decizia de sancţionare şi să fie realizate toate actele birocratice legate de demisie. 

Documentar controversat 

O serie de istorici români critică documentarul regizat de Emese Vig-Gelmărean.

„Greşeala fundamentală de la care se porneşte este că în film se arată că tot actul Marii Uniri a fost voinţa Regatului României. În realitate, ar fi trebuit pornit de la adevărul de necontestat că şi românii ardeleni au dorit acest lucru. S-a pus accentul pe ceea ce ei consideră, cu ghilimelele de rigoare, „anexarea” Ardealului de către România, nicidecum pe voinţa tuturor românilor. Plus că nu se vorbeşte nimic despre adevărata anexare a Transilvaniei, în 1867, când provincia a fost inclusă în Ungaria. Atunci a fost vorba de o anexare, nu în 1918”, spune profesorul şi istoricul clujean Vasile Lechinţan, cercetător la Arhivele Române din Cluj.

„Revenind la anul 1918 şi la interpretările care se dau în acest film, aş interveni cu nişte corecţii. Se spune că Adunarea de la Alba-Iulia nu reprezintă voinţa colectivă a tuturor naţionalităţilor transilvănene şi doar a naţiunii române, lucru pe care îl putem spune că şi în mişcarea slovacă, cehă sau poloneză existau în jurul lor comunităţi etnice reprezentative importante. Asta nu înseamnă că putem delegitima Actul de la Alba Iulia prin faptul că nu au participat toate naţionalităţile transilvănene. Asta merită o altă analiză, mai profundă, mai onestă”, a declarat istoricul clujean Doru Radosav pentru ziarul Făclia de Cluj.

„Deşi are pretenţii de obiectivitate, documentarul nu vizează decât atingerea propriei ţinte, aceea a demonstrării unui fals istoric: România ar fi promis autonomia teritorială pentru minoritatea maghiară, la 1918. Teza din filmul UDMR este susţinută, în primul rând, de cei mai radicali politicieni de la Budapesta, fiind, din nou, evident, că domnul Kelemen Hunor este, şi de această dată, un proxy al intereselor Ungariei. Şi cum să nu facă asta, dacă programul acesta, de „Centenar Altfel”, beneficiază de o sumă colosală din partea autorităţilor de la Budapesta! Nici nu mai are sens să amintim de principiul „ascultă şi partea opusă”, esenţial în istoriografie, care ar fi trebuit regăsit în documentar” – se arată într-un articol din Historia.

Există însă şi istorici români care consideră că documentarul realizat de UDMR reflectă într-un mod corect realitatea. Cercetător în cadrul Academiei, Lucian Nastasă - Kovacs a fost intervievat de realizatorii documentarului şi spune că aceştia au prezentat corect o parte a istoriei maghiarilor: 
 

„Nu se folosesc cuvinte ofensatoare la adresa românilor şi nici nu susţin că ei, maghiarii, ar fi fost aici stăpâni. Se recunoaşte faptul că ei erau minoritari în Transilvania, respectă adevărul. Iar declaraţiile mele au fost prezentate corect, chiar dacă în unele locuri au mai fost „decupate”. Personal pot spune că documentarul este unul reuşit şi că reflectă corect tot ceea ce s-a întâmplat în acei ani”. 

Explicaţiile Comisiei de Disciplină   

În decizia Comisiei de disciplină din TVR, emisă pe 22 martie, prin care este sancţionată jurnalista se arată că cercetarea a pornit de la reclamaţia făcută de directorul TVR Cluj, Romeo Couţi, care a invocat faptul că Emese Vig-Gelmărean a făcut concurenţă neloială televiziunii naţionale deoarece a regizat documentarul „Maghiari în România – 100 de ani de istorie”, sub egida UDMR, care a fost transmis de mai multe ori pe postul privat de televiziune Erdely TV.
De asemenea, angajata ar fi încălcat prevederile legii de organizare a TVR care susţin că pentru astfel de colaborări trebuia să ceară acordul comitetului director al TVR. 

Emese Vig Gelmărean este acuzată că a încălcat articolul 11 din Legea 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea TVR în care se arată că salariaţii: „pot colabora la alte societăţi de radiodifuziune sau alte televiziuni numai cu acordul comitetului director al serviciului public la care lucrează”.

De asemenea, a fost invocat articolul 30 din Regulamentul Intern care precizează că: „este interzisă concurenţa neloială faţă de SRTV, precum şi orice altă activitate care ar putea da naştere la un conflict de interese în litera şi spiritul legii”. 

Fragment din decizia Comisiei de disciplină a TVR. 

Consecinţele abaterii disciplinare

În ceea ce priveşte consecinţele abaterii disciplinare, conducerea TVR a citat trei articole dintr-un ziar local – Făclia de Cluj - în care este criticat conţinutul documentarului:

- Articol din 4 septembrie – „Cum încearcă UDMR să falsifice istoria Transivlaniei”

- Articol din 7 septembrie – „Istoricul Doru Radosav demontează filmul: „O mie de ani în Transilvania, o sută de
ani în România”.  

- Articol din 12 septembrie în care „jurnalistul Cosmin Puriş scrie: „...ce e grav este că în jocul perfid al UDMR au intrat şi angajaţi ai statului român care în loc să promoveze spiritul de toleranţă în Anul Centenarului, preferă să se alăture unor demersuri scandaloase şi reprobabile.”

Emese: „Actul de a regiza este o activitate artistică”

În motivarea sancţiunii apare şi poziţia jurnalistei care a susţinut că a participat la realizarea documentarului în calitate de regizor artistic, iar în fişa postului ei nu apare atribuţia de regizor artistic, deci nu trebuia să ceară acordul conducerii TVR.

„Actul de a regiza este o activitate artistică, asemănătoare cu muzica, poezia, actoria etc care în viziunea mea nu poate fi îngrădit”, a explicat Emese. 

„Cât priveşte apărările salariatei, acestea au fost apreciate ca fiind interpretări strict personale, fără niciun fundament juridic”, au conchis membrii Comisiei de disciplină. Astfel, că jurnalista a fost găsită vinovată de „abateri disciplinare grave” şi sancţionată cu reducerea cu 5% a salariului de bază pe o perioadă de 3 luni. 

Fragment din demisia jurnalistei Emese Vig-Gelmărean
 

Reacţia TVR la acuzaţiile jurnalistei 

„Adevărul” a solicitat conducerii TVR un punct de vedere vis-a-vis de acuzaţiile care-i sunt aduse de către jurnalista. În răspuns, TVR refuză să ofere un punct de vedere pe motiv că răspunsul la „comentarii sau declaraţii” nu este prevăzut de Legea 544 privind accesul la informaţiile de interes public. 

Legat de faptul că nu s-a ţinut cont de Comisia de Etică şi Arbitraj, TVR arată că aceasta oferă doar „avize consultative” pe care Comisia de disciplină nu e obligată să le respecte. 

Acuzată că percepea „Taxă de protecţie” 

La câteva zile de la demisia jurnalistei, într-un ziar local a apărut memoriul semnat de Karen Attila Sebesi, jurnalist  la TVR Cluj şi membru în Consiliul de Administraţie al SRTV , în care se arăta că Emese Vig-Gelmărean i-ar fi cerut unui subordonat să renunţe la 1.000 de lei din salariu, dacă mai doreşte să lucreze la TVR.
În memoriu apare dialogul dintre Emese Vig-Gelmărean şi Szabo Csaba, jurnalist la redacţia minorităţi a TVR Cluj, aşa cum a fost descris de către acesta din urmă: 

„M-a chemat la ea in birou, spunandu-mi că in ultimele trei luni am facut mai multe materiale cu valoare discutabilă şi că ea s-a plictisit să primesc aşa salar mare, cat primesc. M-a intrebat, dacă eu cred că imi merit salariul mare.

(...)

Am spus: Uite Emese, eu sunt aici din 1998, nimeni nu a spus de rău despre activitatea mea. Spune-mi ce doreşti de la mine? Eu am controlul cardiologic în septembrie, ceea ce este foarte important pentru mine, nu vreau să-mi petrec zitele hăituit de tine. Ce doreşti?

Ea a început să batä cu palma în masă strigând:

Aici o sa-mi pui lunar 1000 lei, în ziua de salar sau ziua urmätoare.

Eu picat am început să bâlbâi, întrebând: cum adică?

Vreau să dau la alţii, care vor lucra mai bine ca tine.

Am întrebat: Vorbeşti serios? Păi dacä ne prinde cineva, ne duce…

Ea s-a pus pe gânduri, a spus: Ai dreptate, s-ar putea să avem probleme. Să facem altcumva. Tu prin asociatia pe care o conduci (este vorba de Asociatia Clubul Media Corbul Alb), o să virezi 1.000 de lei acestei studente în fiecare zi de salar.

Eu, total bulversat, am spus: ok. Am întrebat-o: Auzi, dacă fac asta mă laşi în pace?

Ea a răspuns: Da, te voi lăsa în pace.”

O reclamaţie pierdută 

„Adevărul” a luat legătura cu Szabo Csaba, care a confirmat că într-adevăr Emese Vig-Gelmărean i-a cerut 1.000 de lei din salariu şi are chiar şi martori în acest sens. Szabo Csaba a făcut şi o sesizare către directorul TVR Cluj, Romeo Couţi, în data de 11 februarie, pe care acesta a trimis-o mai departe către conducerea TVR. 

Într-un răspuns pentru „Adevărul”, conducerea TVR a arătat că în decizia de sancţionare disciplinară a jurnalistei Emese Vig-Gelmărean nu a fost luată în considerare reclamaţia lui Szabo Csaba. Jurnalistul care a făcut sesizarea a spus pentru „Adevărul” că nici nu ştie să se fi demarat vreo anchetă în urma acestei reclamaţii. El a precizat că nici nu insistă să se mai facă ceva în acest sens, având în vedere că jurnalista şi-a dat demisia.

Szabo Csaba şi-a dat la rândul lui demisia din UDMR, formaţiune care în opinia lui a susţinut-o necondiţionat pe Emese Vig-Gelmărean.  

Jurnalista demisionară, care ne-a promis „dezvăluiri” imediat după demisie despre presiunile la care ar fi fost supusă şi  despre procesul pe care-l va intenta directorului TVR Cluj, a refuzat zilele trecute să mai comenteze situaţia. A răspuns totuşi la acuzaţiile aduse de Szabo Csaba: „Acuzaţiile sunt pure invenţii, fără niciun temei. Demisia mea nu are nici o legătura cu fabulaţiile dânsului”.

Emese lucrează acum la www.maszol.ro, o publicaţie online cu sediul la Cluj-Napoca. 

Citeşte şi

Bani din Ungaria pentru sporirea sincerităţii faţă de români

Analiza unui documentar despre istoria maghiarilor din România. „Nu se spune nimic despre adevărata anexare“, „Avem nevoie de o istorie demitizată“