Bani din Ungaria pentru sporirea sincerităţii faţă de români
0
La începutul lunii aprilie, Executivul de la Budapesta a aprobat, printr-o hotărâre de guvern, alocarea a aproape un milion de euro (!) pentru programul UDMR, „1000 de ani în Transilvania, 100 de ani România”.
Din aceeaşi sursă, aflăm că banii vor veni prin intermediul Fondului Bethlen Gabor, către ONG-ul de casă al UDMR, Fundaţia pentru Şcoală, condusă de şeful de cabinet al lui Kelemen Hunor, Nagy Zoltan.
Deşi până aici nu e nimic extraordinar, fiind aproape un fapt comun finanţarea de către Budapesta a formaţiunilor maghiare din România, în pofida negărilor repetate ale principalilor beneficiari ai banilor ungari, o scurtă căutare a respectivului program ne dezvăluie adevărata ţintă a acestuia, şi anume crearea unei imagini separate a maghiarilor din România faţă de populaţia majoritară, nu prin celebrarea comună a o sută de ani de co-locuire, ci a o sută de ani de auto-izolare în corpul României moderne. Pare a fi reţeta preferată a lui Viktor Orban, aplicată şi în relaţia cu Uniunea Europeană: alături de voi când vrem să vă accesăm finanţările, izolaţi şi doar noi, atunci când trebuie să fim solidari în chestiunea migraţiei şi să răspundem cererilor de ajutor venite din Italia, Grecia şi alte state vizate de migranţi. Tot la fel şi aici: alături de voi, maghiarii din Transilvania, când vă dorim voturile şi acţiunile care ne favorizează geopolitic, dar numai noi, atunci când vine vorba să vă primim în Ungaria şi să beneficiaţi de sistemele statului. Iar exportul de idei izolaţioniste, dinspre Ungaria spre maghiarii din România, prin intermediul UDMR, nu face decât să ajute în menţinerea unor maghiari care răspund la comenzi, cărora li se vând idei „supărate” împotriva românilor şi a statului român.
Revenind la subiectul sumelor, cum va gestiona UDMR această sumă colosală, dacă comparăm cu sumele oferite de statul român pentru sărbătorirea Centenarului? Care va fi destinaţia banilor din Ungaria? Oare vor ajunge banii contribuabililor ungari să fie folosiţi pentru binele maghiarilor din România sau pentru menţinerea unei atmosfere înveninate într-un an sensibil?
Kelemen Hunor afirmă într-un interviu că prin proiectul „1000 de ani în Transilvania 100 de ani în România, UDMR a decis ca 2018 să fie un an al sincerităţii”, lăsând să se înţeleagă buna-credinţă ce ar caracteriza acest proiect şi continua lipsă de încredere afişată de români faţă de minoritarii maghiari.
Totuşi, internetul face ca unele lucruri care s-ar dori cunoscute de nu foarte multă lume să ajungă şi la cei care au lehamite de ipocrizia unora dintre liderii maghiari, care se arată împăciuitori în media de limba română, dar care îşi dezvelesc colţii atunci când se adresează co-etnicilor lor.
De exemplu, din cotidianul de limba maghiară Szabadsag, aflăm că zilele trecute în Cluj-Napoca, a fost organizată, sub egida unor fundaţii şi asociaţii conduse de oameni de la vârful formaţiunii (de exemplu, Academia Szacsvay condusă de Szabo Odon, care este şi parlamentar UDMR), o sesiune pompos numită ştiinţifică, unde au participat istorici români şi maghiari şi unde s-a discutat despre primul sfert de secol al Centenarului şi despre importanţa „dialogului” minoritate-majoritate.
Doar că, printre vorbitori au fost doar istorici de casă ai UDMR, maghiari, precum Levente Benko şi Vilmos Keszeg, care au discutat doar despre aspecte naţionale maghiare şi au oferit soluţii doar conform discursului lui Viktor Orban pentru maghiari. Sau, cel puţin aşa reiese din articolele apărute pe Internet.
De exemplu, Ablonczi Balazs a reluat o prelegere publicată în volumul „Transilvania Reîntoarsă”, axată pe modul în care au fost negociate graniţele dintre România şi Ungaria. Un alt cuvânt ţinut de la tribună, de către Sarandi Tamas, a vizat administraţia militară instaurată în Transilvania, imediat după momentul 1940, iar Bela Borsi-Kalman a făcut referire la naţionalismul român şi maghiar utilizat de diplomaţie.
Totuşi, un proiect cu numele de Trianon 100, dincolo de particularităţile de percepţie, nu trimite cu gândul decât la intenţii confruntaţioniste şi nu susţine afirmaţiile lui Ablonczi Balazs, conform cărora este doar un proiect ştiinţific, care studiază date. Conform aceluiaşi vorbitor, „istoria este în evoluţie, chiar dacă s-a produs în 100 de ani, ea lucrează şi se transformă”.
Se încarcă comentariile...
