Superstiţii de Sf. Ioan Botezătorul. Ce e bine să faci pe 7 ianuarie ca să ai noroc
0Ziua Sfântului Ioan Botezătorul, marcată în fiecare an pe 7 ianuarie, reprezintă încheierea oficială a Sărbătorilor de Iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.
Tradiţia populară spune că cine nu este vesel în această zi va avea parte de probleme tot anul.
Tot pe 7 ianuarie, conform tradiţiei, nu se consumă vin roşu, acesta amintind de martirajul Sfântului Ioan. În popor se spune că acesta este protectorul pruncilor.
Tot pentru spor şi sănătate, există credinţa ca de Sfântul Ioan să ne stropim cu aghiasmă pe faţă pentru a fi ocoliţi de boli. O altă vorbă din bătrâni spune că după această sărbătoare se botează gerul, adica frigul se mai înmoaie şi începe să se facă mai cald. “În satele din Bărăgan încă se mai păstrează obiceiuri din bătrâni. Se ştie că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor, iar această zi se cinsteşte pentru ca pruncii să se nască sănătoşi, fără malformaţii. Totodată, ziua de Sfântul Ioan este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ioan pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc şi animalele de fiarele sălbatice”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de jos din Călăraşi.
A pregătit poporul pentru venirea lui Mesia
Creştinii ortodocşi de pretutindeni sărbătoresc în fiecare an, pe 7 ianuarie, Soborul Sfântului Ioan Botezatorul, fiul Elisabetei şi al preotului Zaharia, născut în cetatea Orini. El este cunoscut sub denumirea de “Înaintemergătorul”, pentru ca a anunţat venirea lui HristosSfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: “Pocăiţi-vă, ca s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.
Sfântul Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezătorul ca răsplată. Biserica a închinat lui Ioan şase sărbatori pe an: zămislirea lui - 23 septembrie, naşterea - 24 iunie, soborul lui - 7 ianuarie, tăierea capului - 29 august, prima şi a doua aflare a capului - 24 februarie şi a treia aflare a capului - 25 mai.
Iordănitul femeilor
În ziua de Sfântul Ioan există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente şi băutură, apoi petrec până dimineaţa, spunând că se “iordănesc”. Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.
“În multe sate din Maramureş se mai ţine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Crăciunului. Fetele de măritat pregătesc coşuri cu băutura şi mâncare. Feciorii merg şi iau fetele de acasă şi le duc în curtea unde se tine Vergelul. Tot ei sunt şi cei ce plătesc muzicanţii. În horă intră fetele ce se vor mărita în acest an şi formează viitoarele cupluri, toată petrecerea încheindu-se cu un ospăţ comun, care sparge perioada sărbătorilor de iarnă”, a declarat pentru citynews.ro conferenţiar universitar Delia Suiogan.
De unde provine acest nume
Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” şi înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulţi români poartă numele de Ion(forma neaoşă), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută şi sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Locul real al Botezului este în Iordania
Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti. Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuşi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spaţiu unde creştinii îmbrăcaţi în cămăşi albe lungi, numite "crijme" intră în râu. Orice pelerinaj făcut în Ţara Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan, care izvorăţte din Munţii Libanului, apoi traversează Marea Galileii şi după un lung şi sinuos traseu se varsă în Marea Moartă. Unii preoţi îi cufundă de trei ori ân apa Iordanului pe credincioşii adulti, repetând într-un fel botezul făcut de Sfântul Ioan.
Preoţii ortodocşi spun că botezul este unic, de aceea binecuvânteaza pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: "Pocăţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!".
Vă mai recomandăm şi:
Ce s-a întâmplat la Washington. Cronica unui puci ratat SINTEZĂ
Se încarcă comentariile...
