Reparaţie morală, în amintirea evreilor aduşi la Călăraşi cu trenurile morţii în 1941, după pogromul de la Iaşi
0
În memoria evreilor deportaţi la Călăraşi, după pogromul de la Iaşi din 29 iunie 1941, autorităţile locale vor dezveli o placă comemorativă în gara din oraş şi un monument refăcut din cimitir. Manifestările au loc joi, 26 septembrie, la 78 de ani de tragedie.
Pe 6 iulie 1941, în gara Călăraşi a ajuns primul tren al morţii cu evrei deportaţi din Iaşi, după pogromul din 29 iunie. Înghesuiţi în vagoane de marfă, din ordinul lui Ion Antonescu, peste 1.500 de oameni, tineri, femei, copii şi bătrâni, au murit pe drum sufocaţi şi însetaţi. Supravieţuitorii au fost închişi, în regim de lagăr, în mai multe clădiri din oraş. Mulţi dintre ei au murit din cauza condiţiilor inumane de detenţie. Soarta evreilor din primul tren, plecat din Iaşi după pogromul din 29 iunie şi ajuns la Călăraşi, este mai putin cunoscută.
Istoricul Adrian Cioflâncă, cercetător, membru al Colegiului la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Director la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER), a venit la Călăraşi, în urmă cu câteva luni, pentru a vedea cu ochii săi gropile comune şi locurile unde au fost deţinuţi evreii supravieţuitori din unul dintre cele două „trenuri ale morţii“ din 1941.
„Am mers pe teren să văd cu ochii mei gropile comune şi locurile unde au fost detinuţi evreii supravieţuitori în vara anului 1941. Speram să putem pune o placă în Gara Călăraşi, în amintirea celor care au pierit în primul tren al morţii. Am discutat deja la Consiliul Judeţean (CJ)“, povestea istoricul. Cioflâncă a vizitat fosta cazarmă de pe strada Independenţei din Călăraşi, locul unde au fost închişi mulţi evrei din Iaşi care au supravieţuit primului tren al morţii.
Conform istoricului, din cei 1.100 de evrei care au ajuns la Călăraşi la sfârşitul lunii august 1941, aproximativ 150-200 din ei au pierit din cauza condiţiilor grele. Cei care au murit au fost înhumaţi în gropi comune. Într-o operaţiune de la sfârşitul anilor ‘70, au fost exhumate şi înmormântate în Israel 25 de trupuri. Conform istoricului, evreii au fost ţinuţi doar câteva luni la Călăraşi, deoarece nu existau spaţii adecvate şi nici nu se putea asigura hrana necesară. Pe lângă fosta cazarmă, evreii au mai fost închişi şi în două sinagogi din oraş, dar şi într-un depozit de cereale, în locul căruia se află astăzi Sala Polivalentă a oraşului.
Pogromul din Iaşi şi „trenurile morţii“
Pogromul de la Iaşi, spune istoricul Adrian Cioflâncă, a fost cel mai mare masacru din România modernă: „Tragedia din Iaşi a schimbat brutal profilul demografic, social, economic şi cultural al Iaşiului, un oraş în care evreii reprezentau până atunci jumătate din populaţie“. Pe 30 iunie 1941, din gara Iaşi au plecat două trenuri. Unul a ajuns la Podul Iloaiei, după nouă ore, iar cel de-al doilea la Călăraşi, după şapte zile de călătorie infernală. Trenul ar fi trebuit să ajungă în Târgu Frumos, dar unitatea germană de acolo nu a fost de acord, întrucât exista pericolul unui nou pogrom. Pe de altă parte, zona era foarte aproape de linia frontului şi s-ar fi prelungit haosul. Aşa a ajuns trenul în Călăraşi. Evreii care au ajuns la Podul Iloaiei au fost cazaţi în comunitate, iar cei de la Călăraşi au stat în lagăr. În cimitir nu mai există nici plăci, nimic care să amintească de aceste orori. Totul a fost devastat“, spune istoricul.
Ţinuţi sub pază
Din cei 5.000 de evrei îmbarcaţi în tren, doar 1.100 au mai ajuns la Călăraşi. Nicolae Ţiripan, istoric, fostul şef al Arhivelor călărăşene, în urma cercetării făcute pe acest subiect, spune că oamenii au fost ţinuţi doar câteva luni la Călăraşi. „Cei mai curajoşi dintre localnici, de mila lor, se duceau şi le aruncau fructe cu praştia, peste gard, ca să nu moară de foame. Nu au fost scoşi de acolo în oraş. Mulţi dintre ei au murit pentru că se îmbolnăviseră în tren“, povesteşte Ţiripan.
Se încarcă comentariile...
