FOTO Mănăstirile din Bărăgan, pregătite să întâmpine credincioşii de Paşte. Cât costă cazarea şi unde poţi înnopta

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lăcaşurile de cult din judeţul Călăraşi aşteaptă credincioşii Foto:Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor
Lăcaşurile de cult din judeţul Călăraşi aşteaptă credincioşii Foto:Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor

Cele mai frumoase lăcaşuri de cult din judeţul Călăraşi devin locuri de pelerinaj, în apropierea Paştelui, pentru credincioşii care vin să-şi mărturisească păcatele şi să se roage pentru iertarea lor.

Deşi aşezămintele monahale nu dispun de spaţii de cazare, nimeni nu rămâne negăzduit. Oamenii din zonă sunt deosebit de primitori. O noapte de cazare în gospodăriile localnicilor, chiar dacă nu sunt în regim de pensiune, ajunge să coste 30-40 de lei. Cei care doresc însă condiţii de hotel, au de unde alege. În Călăraşi, pot înnopta plătind de la 140 de lei pentru o persoană la complexul Casa din vis, situat pe strada Portului nr.56. Pe şoseaua Varianta Nord, la motelul Poem, veţi plăti 150 de lei pentru o noapte de cazare. La pensiunea Ada, aflată la 3 kilometri de Călăraşi, în apropierea braţului Borcea şi a graniţei cu oraşul bulgăresc Silistra, preţul este tot de 150 de lei pentru o cameră/noapte.

Libertatea, perla Bărăganului

Unul dintre cele mai căutate locuri de rugăciune din Bărăgan este Mânăstirea Libertatea.  Lăcaşul de cult deţine sfinte moaşte de la cei 14.000 de prunci ucişi la Ierusalim din porunca lui Irod, de la Sfinţii Părinţi ucişi de perşi în anul 650 după Hristos şi de la Sfinţii Inochentie şi Focşa din Odessa.

Situată în inima câmpului, la 5 kilometri de satul Coslogeni, mănăstirea Libertatea este recunoscută drept perla Bărăganului, după ce mai bine de 20 de ani biserica a fost părăsită şi au păscut oile în ea. În prezent, aici trăiesc 16 măicuţe la ale căror slujbe vin să se închine credincioşi din aproape toate colţurile ţării.

Biserica Mânăstirii Libertatea a fost, iniţial, biserică de mir, având hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Ridicată în satul Libertatea, între anii 1936-1942, prin străduinţa preotului Nicolae Brebeanu, împreună cu locuitorii aşezării, a fost sfinţită la 26 octombrie 1942, de către Preasfinţitul Cosma Petrovici, episcopul Dunării de Jos.

Maica Daria, stareţa aşezământului monahal a ajuns la Mânăstirea Libertatea  pe 1 septembrie 2000, la doar câteva luni după ce s-a primit binecuvântarea pentru înfiinţarea lăcaşului de cult pentru maici. „La mânăstirea Libertatea se trăieşte o viaţă de obşte şi cu program de rugăciune ca în toate mânăstirile. Pentru noi, dar şi pentru semenii noştri ajutorul primit de la Dumnezeu este esenţial. Ne rugăm pentru toţi cei care ne calcă pragul“, spune maica stareţă. Sub îndrumarea acesteia, la Libertatea există o comunitate format din 16 maici la ale căror slujbe vin şi asistă pelerini din aproape toate judeţele ţării.

Lucrări de extindere

 Astăzi, sfântul lăcaş monahal se extinde în continuare, prin mila credincioşilor care îi calcă pragul, în prezent aflându-se în derulare şi construcţia unui alt nou corp de chilii, destinat cazării pelerinilor. Deocamdată, mănăstirea nu are facilităţi de cazare, dar poate oferi o masă caldă tuturor credincioşilor şi vizitatorilor. Mai ales în preajma sărbătoririi hramului Sfânta Treime, aşezământul se dovedeşte a fi neîncăpător pentru mulţimea pelerinilor.

Schitul Coslogeni, renumit pentru crucea de leac

Pe drumul Călăraşi-Feteşti, la kilometrul 14, se află Schitul Coslogeni. Numele mănăstirii vine de la o veche cruce din piatră numită Crucea de Leac. Cu timpul, s-a zvonit că e făcătoare de minuni. Chiar în inscripţia ei se spune că este o cruce „sfântă şi de viaţă făcătoare“.

Din 1738, de pe vremea domnitorului Constantin Mavrocordat, crucea se află la intrarea în satul Coslogeni din comuna Dichiseni, pe DN 3B Călăraşi - Feteşti. Legenda spune că aceasta se afla într-un car şi urma să ajungă la Feteşti. Pe câmp însă, carul a cedat, iar crucea nu a mai putut fi urnită din loc nici măcar cu cinci perechi de boi. De două secole şi jumătate, credincioşii n-au încetat să vină să se roage în acest loc, când au aflat că un copil mut, care păzea o turmă de oi, a început să vorbească, după ce s-a atins de cruce.

Mai mult decât atât, oamenii spun că aceasta a crescut, s-a înălţat şi doar cei care vin aici cu credinţă au parte de tămăduire. Nici până astăzi preoţii nu au reuşit să desluşească decât jumătate din mesajul scris, în slavona veche, pe Sfânta Cruce. Aşa s-a aflat că a fost ridicată de domnitorul Mavrocordat, în cinstea cuvioasei Parascheva.

Bijuteria de la Radu Negru

Mânăstirea Radu Negru este vizitată de foarte mulţi credincioşi, din Ialomiţa şi Bucureşti, reprezentând un punct de atracţie pe harta Călăraşiului. Mânăstirea de călugări este situată în partea de nord a municipiului Călăraşi, la confluenţa dintre Lunca Dunării şi Câmpia Bărăganului şi este organizată în jurul bisericii fostei Parohii Radu Negru.

Mănăstirea Sf. Gheorghe din Radu Negru este situată la aproape 10 kilometri de Călăraşi şi la 123 kilometri de Bucureşti. A fost înfiinţată în anul 1991 cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe, fiind ctitorită de localnici din cărămidă. Arhitectura este în stil bizantin, iar exteriorul este marcat de un brâu din cărămidă roşie.

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite