Fermierii din Bărăgan, în sapă de lemn. Seceta a făcut praf porumbul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Porumbul, compromis de lipsa precipitaţiilor
Porumbul, compromis de lipsa precipitaţiilor

Seceta a pârjolit Bărăganul de la un capăt la celălalt, făcându-i pe fermieri să-şi blesteme zilele. Culturile s-au dus pe apa Sâmbetei, iar până la dezastru nu mai e decât un pas. Recolta la porumb se anunţă de coşmar.


„Nu cred că depăşim 2.000 kg la hectar, în condiţiile în care anul trecut am avut 10,5 tone la hectar. 2014 a fost cel mai productiv din ultimii 20 de ani. Acum suntem în situaţia din 2007, porumb, aproape deloc. Lipsa precipitaţiilor ne-a adus în sapă de lemn. E de groază, porumbul e praf! Da, exact aşa se face planta în mână. Ştiuletele e cu vârful în jos pentru că nu mai e hrănit, iar frunzele sunt arse. Dacă le treci printre degete rămâne scrum.

Din zona Gălăţui-Mostiştea, continuând cu DN31 până la Mihai Viteazul e compromis tot porumbul. La fel stăm şi pe zona Ciocăneşti-Mănăstirea-Dorobanţu, dar şi Unirea-Jegălia-Borcea”, spune Aurelian Dobre, fermier din Ciocăneşti care are în administrare peste 500 de hectare de teren agricol. Agricultorul spune că o cultură de porumb este foarte costisitoare. Abia la o producţie de peste 7 tone la hectar se recuperează investiţia.

Însămânţările de toamnă, sub semnul întrebării

Oamenii se tem acum de ce este mai rău: că nici la toamnă nu vor putea însămânţa, ceea ce duce şi la calamitarea culturilor de primăvară. Cu toate acestea, cheltuielile rămân: oamenii au credite la bănci, angajaţi şi arendă de plătit, investiţii de făcut şi animale de hrănit.

„ Vom ajunge în situaţia de a vinde tot, dacă vremea va fi tot aşa. Veşti bune nu sunt şi dacă ne compromite şi rapiţa pe care o semănăm în prima decadă din luna septembrie, e jale. A plouat puţin acum şi la noi. 19 litri /mp în zona de terasă, dar nu a fost suficient. Dacă mai vine aşa şi la rapiţă, o minte să pornească apoi moare de sete pentru că în octombrie, de obicei, nu avem parte de ploi”, spune Dobre.

La Lehliu, ca în altă ţară

Cei mai fericiţi agricultori sunt cei din zona Lehliu, Drumu Subţire-Dragalina-Ivăneşti. Acolo a plouat din belşug, iar grâul a fost mai bun decât anul trecut. „Noi nu ne putem compara cu ei nici când aici e an bun şi la ei e an prost. Cred că acolo în zonă e cel mai bun sol, e icra pământului”, spune Dobre.
La Lehliu, pământul a avut umiditate suficientă din iarnă, iar ploile căzute în primăvară au ajutat plantele să nu moară de sete.

 “Am însămânţat 560 ha de grâu şi estimăm 5-5,5 t/ha. La mine, producţia medie este la fel ca cea de anul trecut. În Călăraşi, în zona Lehliu, grâul este mai bun calitativ decât cel de anul trecut. Am făcut o probă şi are proteină de 13,6. Anul trecut am avut proteină între 11 şi 12. Un grâu de panificaţie acum ar trebui să aibă un preţ de 0,8 lei/kg. Dacă preţurile se menţin peste 0,7 lei/kg, reuşim să ne scoatem investiţia. Cu subvenţia pe care o primim, reuşim să recuperăm investiţia. Dar acum este dificil pentru că a intervenit concurenţa dintre arendaşi. Stabilesc arenda mare şi dacă preţul nu mai creşte, ne vom descurca greu. Poate chiar venim şi cu bani de acasă”, explică Gheorghe Gurlui, reprezentantul Agri-Sol.

Vedetele din 2014

Anul trecut, în Bărăgan porumbul şi rapiţa au fost vedetele din câmp. Recoltele neaşteptate au umplut silozurile.  La rapiţă, deşi s-a estimat o producţie excepţională, de 4.500 kg/ha, o ploaie torenţială a „furat” recolta din mâna fermierilor. Chiar şi aşa, s-au strâns peste 2.800 kg/ha. Şi porumbul a adus satisfacţii uriaşe, peste 9.400 kg/ha au recoltat agricultorii din Bărăgan, o producţie cum nu s-a mai văzut în ultimii 20 de ani.

Peste 8.000 de hectare, calamitate

În prezent, cele mai afectate localităţi de secetă sunt Grădiştea, Ciocăneşti, Dichiseni, Mănăstirea, Borcea. Conform Direcţiei Agricole Călăraşi, peste 8.200 de hectare sunt calamitate. Dionisie Tomescu, directorul instituţiei, spune că se fac verificări în teren pentru a se întocmi acte pentru suprafeţele calamitate, urmând ca situaţia să fie centralizată şi tranasmisă Ministerului Agriculturii.

“Guvernul va notifica Uniunea Europeană pentru a solicita asistenţă financiară pentru a putea despăgubi fermierii. Încă nu ştim nimic de ajutoarele de minimis. Probabil după rectificarea bugetară din octombrie, dacă vor mai rămâne bani, se vor acorda.”, explică Tomescu.  

Vă recomandăm şi:

Ponta: Guvernul va acorda despăgubiri pentru terenurile afectate de secetă

Seceta din Europa scumpeşte mâncarea

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite