Boierul de la Dâlga care a murit sărac. Povestea tristă a lui Ion Cămărăşescu, moşier în Bărăgan, închis de comunişti la Sighet
0
Intelectual de marcă al României interbelice, fost deputat, prefect de Durostor şi ministru de interne, fiu de moşieri, Ion Cămărăşescu a avut un destin tragic. Proprietarul unei ferme imense în Bărăgan, cunoscut ca boierul de la Dâlga, sat în care deţinea o exploataţie agricolă celebră în Europa, dar şi o herghelie cu cai de curse, a murit sărac.
Regimul comunist i-a confiscat toată averea lui Ion Cămărăşescu şi l-a închis la Sighet, unde avea să treacă la cele veşnice, după 3 ani de chin. A fost înmormântat într-o groapă comună, ulterior cei doi fii, refugiaţi alături de mama lor în Franţa, reuşind să-i dezgroape osemintele şi să le depună într-un mormânt la mănăstirea Pasărea.
„În anul 1995, când municipiul Călăraşi aniversa 400 de ani de atestare documentară, la solicitarea primarului de atunci, subsemnatul împreună cu Nicu Ţiripan, propuneam mai multe personalităţi – post mortem – pentru titlul de cetăţean de onoare. În opinia noastră, meritau acest titlu, având în vedere activitatea acestora, precum şi legătura lor cu meleagurile călărăşene.
Printre ei s-a aflat şi Ion Cămărăşescu, <boierul de la Dâlga>, aşa cum a fost botezat într-o recentă postare pe o pagină de socializare. Noi am mai avut atunci în vedere şi activitatea de prefect de Durostor a lui Ion Cămărăşescu (1913-1916), precum şi calitatea de ministru de interne în Guvernul Take Ionescu(decembrie 1921-ianuarie 1922).
Adâncindu-mi cercetarea, în anii din urmă, privind viaţa şi activitatea lui Ion Cămărăşescu aveam să constat că mă aflu în faţa unei personalităţi complexe, care a marcat fundamental viaţa economică, social-politică şi cultural-sportivă a României pentru aproape o jumătate de secol şi care merită pe deplin o lucrare monografică, aspect la care mă gândesc deja”, povesteşte Constantin Tudor, istoric.
Absolvent de Drept la Sorbona
Ion Cămărăşescu s-a născut la Bucureşti, pe data de 27 ianuarie 1882, în familia marelui proprietar de terenuri, Nicolae Cămărăşescu, care deţinea în fostul judeţ Ialomiţa o moşie de peste 2.500 de hectare, ce se întindea de la Dâlga veche(pe malul drept al Ialomiţei) şi până la Gara Sghireanu, pe teritoriul de azi al comunei Dor Mărunt, din judeţul Călăraşi.
Sursa costeltudor.com
Studiile primare şi liceale le face în Bucureşti, după care este trimis la Paris unde urmează şi absolvă Facultatea de drept la Sorbona, revenind în ţară la 23 de ani şi activând ca avocat în Baroul Bucureşti. Se înscrie în Partidul Conservator şi în perioada anilor 1906-1907 este director de cabinet al ministrului cultelor şi instrucţiunii publice.
Printre primii piloţi români
În aceleaşi timp se simte atras de mişcarea sportivă naţională, găsindu-l printre întemeietorii Automobil Clubului Român, împreună cu prinţul Bibescu(1904), precum şi printre membrii fondatori ai Comitetului olimpic român în anul 1914. Ion Cămărăşescu (1882-1953) a fost unul din primii piloţi romani, membru fondator A.C.R., editor Revista Automobila, autorul a numeroase ghiduri automobilistice publicate la începutul secolului trecut, câştigător al ediţiei 1906 a Raliului Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti.
„A practicat el însuşi, mai multe sporturi: tenis, călărie, schi, bob, fiind primul român participant la o „olimpiadă albă” în anul 1909 în proba de bob. Este organizatorul primului tur ciclist al României din anul 1910, an în care participă şi la Concursul automobilistic pe ruta Bucureşti-Târgovişte, pe care o câştigă cu o medie orară de 100 km/h, ceea ce reprezenta atunci un record european.
Sursa Retromobil
Susţine şi echipele de fotbal ale elevilor din Bucureşti, pentru care în anul 1912 înfiinţează Cupa Ion Cămărăşescu. Este membru fondator al Echipei de fotbal Triumf Bucureşti, predecesoarea actualei Rapid Bucureşti. A editat, în calitate de director, în perioada 1904-1930 “Revista Automobila”, iar în anul 1928 a publicat “Ghidul drumurilor din România Mare”, o lucrare monumentală neegalată până astăzi”, explică prof. Constantin Tudor.
Ministru de interne în Guvernul Take Ionescu
Ion Cămărăşeascu a avut o intensă activitate politică. Prof. Constantin Tudor spune că în septembrie 1913, după încorporarea Cadrilaterului de către statul român, Ion Cămărăşescu este numit prefect al judeţului Durostor, funcţie pe care o deţine timp de 3 ani, până la ocuparea de către bulgari a acestei provincii, în septembrie 1916. Guvernul român al lui Brătianu, refugiat la Iaşi, îl va recunoaşte pe mai departe prefect al teritoriului vremelnic ocupat, numindu-l şi înalt comisar regal pe lângă Armata a 6-a rusă care acţiona în Moldova.
“După război va fi ministru de interne în Guvernul de 30 de zile al lui Tache Ionescu(decembrie 1921- ianuarie 1922), iar în perioada anilor 1919-1933 va fi membru al Parlamentului, în calitate de deputat de Durostor. În 1922, Cămărăşescu s-a alăturat Partidului Ţărănesc. Când, în 1926 s-a constituit Partidul Naţional Ţărănesc, el a rămas parte din noua formaţiune. Din 1928 până în 1930, a prezidat Uniunea Camerelor Agricole din România. Când a fost creat Consiliul Economic al Micii Antante, în 1933, el a fost ales ca şef al delegaţiei române. A refuzat să colaboreze cu dictatura regală şi să adere la partidul unic al regelui Carol al II-lea, Frontul Renaşterii Naţionale.
Sursa costeltudor.com
Deşi nici lui Carol al II-lea Ion Cămărăşescu nu i-a fost deloc simpatic şi a încercat să-i facă multe şicane, exista un motiv care-l ţinea departe inclusiv pe suveranul abuziv. Acest motiv îl constituia faptul că Ion Cămărăşescu era proprietarul celei mai apreciate ferme agricole din ţară.
Gara din Dâlga FOTO nopţisizile.blogspot.com
Este vorba despre domeniul Dâlga, de pe raza actualei comune Dor Mărunt, unde Ion Cămărăşescu deţinea o suprafaţă de 2.500 de ha, organizată ca “fermă model”, în baza Legii de reformă agrară din 1921. Şi, într-adevăr, aşa cum o descrie A.D. Carabella, un istoric al agriculturii româneşti, Ferma de la Dâlga a lui Ion Cămărăşescu se afla printre fermele de top din Europa acelor vremi, produsele de aici, vegetale şi zootehnice, fiind exportate în marile capitale ale Europei.
Satul Dâlga, aşezare de oameni gospodari din Bărăgan FOTO Facebook/Ion Iacomi
Deosebit de apreciată era Herghelia de aici, caii de curse ai lui Ion Cămărăşescu fiind cotaţi la preţuri fabuloase. Din păcate, azi, din Herghelia înfiinţată de Cămărăşescu la Dor Mărunt a mai rămas doar numele”, spune istoricul.
Organizarea agriculturii
Din 6 iulie 1937, Ion Cămărăşescu este membru, din partea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, în Consiliul Superior Economic şi membru în Consiliul Superior al Agriculturii (29 octombrie 1937).
Pe plan legislativ, în această perioadă, o semnificaţie deosebită a avut-o legea privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. Prin această lege se urmărea o mai mare stabilitate a proprietăţii agrare, împiedicarea fărâmiţării acesteia, având în vedere reformele agrare anterioare şi diferitele forme de dobândire a pământului de către ţărani. Se reglementa modul de transmitere şi ipotecare a proprietăţilor rurale, precizându-se că vânzarea sau donaţia trebuia autorizată, în prealabil de Ministerul Agriculturii. De asemenea, proprietăţile rurale nu se puteau divide prin vânzare nici pe cale de succesiune, decât până la întinderea minimă de 2 ha, care era declarată prin lege ca indivizibilă.
Ridicat de Securitate şi închis la Sighet
Calvarul familiei Cămărăşescu avea să urmeze odată cu instalarea regimului comunist în România. “Regimul comunist, prin Decretul 83/03.03.1949, îi naţionalizează lui Cămărăşescu în integralitate ferma de la Dâlga, iar lui şi familiei i se stabileşte domiciliu forţat, fără termen, la Curtea de Argeş. De aici avea să fie ridicat de Securitate, în noaptea de 5/6 mai 1950, împreună cu alţi demnitari ai statului român din perioada interbelică. A urmat un simulacru de proces, soldat cu confiscarea întregii averi şi internarea în Penitenciarul de la Sighet, unde avea să-şi găsească obştescul sfârşit la 25 martie 1953. Trupul lui a fost înhumat într-o groapă comună.
Fiii şi soţia s-au refugiat la Paris
Ion Cămărăşescu a fost căsătorit în două rânduri. Astfel, în decembrie 1908, îşi unea destinele cu Yvonne Blondel, fiica ambasadorului Franţei la Bucureşti. Naş le-a fost Take Ionescu. În anul 1919 cei doi au divorţat amiabil, din căsătorie nerezultând copii.
În anul 1924 Ion Cămărăşescu se va căsători cu Zoe Bengescu, fiica doamnei de onoare a Reginei Elisabeta, cu care a avut doi copii: Ion, născut în 1927 şi Nicolae, născut în 1929, ambii refugiaţi la Paris, împreună cu mama lor, după moartea lui Ion Cămărăşescu. Cei doi copii, moştenitori a ceea ce a mai rămas din fostul conac de la Dâlga Nouă, i-au reînhumat osemintele tatălui lor în cimitirul Mănăstirii Pasărea, acolo unde, liniştit, în sfârşit, Ion Cămărăşescu îşi doarme somnul de veci!”, a precizat istoricul Constantin Tudor.
Satul cu 2.000 de locuitori
Satul Dâlga din Bărăgan face parte din comuna Dor Mărunt şi are puţin peste 2.000 de locuitori. Este o aşezare liniştită, de oameni gospodari, aflată la 80 de kilometri de Capitală, în câmpia Bărăganului.
De la numele localităţii se păstrează şi astăzi o expresie celebră, folosită în România: „Eşti de la Dâlga!“, făcând referire la un om care nu are maniere, care provine de la ţară, un om necioplit.
Localnicii spun că această expresie nu are, de fapt, nicio legătură cu felul lor de a fi pentru că, din contră, ei sunt oameni bine-crescuţi, educaţi şi cu frică de Dumnezeu.
Vă mai recomandăm şi:
Povestea conacului poleit cu aur. Cum l-au transformat comuniştii în fermă de pui
Se încarcă comentariile...
