Livezile tropicale încep să devină o realitate în România. Ce spun cercetătorii despre acest lucru FOTO

0
0
Foto I. Bunilă
Foto I. Bunilă

Clima din ce în ce mai caldă ne va da posibilitatea să creştem plante exotice în propria grădină. O spun cercetătorii Staţiunii Pomicole Istriţa, care pregătesc deja câteva soiuri. În curând vom mânca, de exemplu, fructe de baby kiwi, banana nordului, kaki sau curmal chinezesc, toate crescute în sol românesc.

Seceta şi căldurile din ce în ce mai sufocante dau mari bătăi de cap producătorilor de fructe din ţara noastră, care spun că iau foarte serios alternativa de a cultiva fructe tropicale.

Din cauza schimbărilor climatice, Asta gândeşte şi Sorin Mărunţiş, producător de mure şi zmeură din Merei, judeţul Buzău. 

A constatat că recoltează fructele tot mai devreme, de la an la an, şi le pierde la fel de rapid, din cauza arsurilor provocate de arşiţă. Pentru prima oară, Sorin ia în calcul înfiinţarea unor culturi mai rezistente la căldură şi precipitaţii puţine.

„O să mai scot din butaşii de zmeur şi muri ca să încerc şi ceva plante exotice. Din cauza climei care este în schimbare. Încercăm să vedem dacă se adaptează dar eu zic că sigur se vor adapta. Diversificăm plantaţia”, spune Sorin Mărunţiş.

În judeţul Buzău, sunt fermieri care testează deja specii exotice de fructe, alături de soiurile locale pe care le produc de mulţi ani.

„Eu, personal, am pus smochin şi, într-adevăr, în ultimii trei ani a mers; nu a mai fost nevoie să fie înveliţi, merg destul de bine deoarece clima s-a schimbat”, declară Irinel Manea, producător de fructe din Buzău.

Un institut de cercetare din subordinea Universităţii de Ştiinţe Agricole (USAMV) Bucureşti sare în ajutorul fermierilor români care au de gând să înlocuiască pomii şi arbuştii fructiferi cu plantaţii exotice. 

BUZAUKIWICURMAL

Este vorba despre Staţiunea de Cercetare Pomicolă Istriţa de Jos, judeţul Buzău, unde sunt în curs de aclimatizare câteva plante aduse de pe alte continente.

„În pepinieră, avem un lot cu rodie, o specie care provine din zona mediteraneană, apoi avem kaki, care provine din Asia, urmează curmalul chinezesc şi baby kiwi, tot din Asia”, ne spune Andrei Tabacu, cercetător Staţiunea Pomicolă Istriţa.

BUZAUKIWICURMAL

Unul dintre fructele aclimatizate în staţiunea buzoiană de cercetare, care deja dau semne că pot fi cultivate cu succes în România, este kaki. Fructul devine portocaliu la coacere şi nu diferă mult de cel pe care-l găsim acum în supermarketuri.

„Este un soi care nu are sâmbure, se consumă ca atare, iar ca şi recoltare sperăm să o avem prin septembrie”, explică cercetătorul buzoian.
BUZAUKIWICURMAL

Pe un lot din plantaţia experimentală, care se întinde pe o suprafaţă de peste o sută de metri pătraţi, creşte curmalul chinezesc. Fructele sunt cât o prună de mari iar la gust seamănă cu cel de măr uşor caramelizat.

BUZAUKIWICURMAL

Ferite de soare, sub o folie menită să le protejeze, plantele de Asimina, mai cunoscute sub denumirea de Pawpaw sau „banana nordului", sunt în al treila an de viaţă.

Planta a fost adusă din Ohio de nişte români care au aruncat seminţele în grădină şi au fost surprinşi să vadă că s-au prins. Arbuştii au început de anul acesta să producă fruct.

„Are un gust interesant, foarte exotic, cum am mânca în acelaşi timp mango, vanilie, pepene galben iar cu cât fructul se postmaturează el oarecum se devine maro. Sunt gusturi noi dar pentru cine consumă fructe tropicale sigur i-ar plăcea şi acest fruct”, precizează Andrei Tabacu.

BUZAUKIWICURMAL

De doi ani, în livada experimentală de la poalele dealului Istriţa rodesc primii butaşi de baby-kiwi. La gust se aseamănă cu kiwi-ul pe care-l ştim cu toţii, dar fructele sunt mai mici şi mult mai dulci.

„Această specie de kiwi ale căror fructe rămân verzi se consumă ca atare. Faţă de kiwi-ul pe care îl găsim în supermarket, acesta este mai mic, nu are perişor pe fruct şi se poate consuma ca atare. Fiind o specie nouă, ar avea un preţ bun pe piaţă”, declară cercetătorul Staţiunii Pomicole Istriţa.

BUZAUKIWICURMAL

Toate aceste specii de plante nu sunt de vânzare până nu se încheie perioada de cercetare. Clienţii trebuie să aibă la dispoziţie nu numai materialul săditor, ci şi setul complet de informaţii despre creşterea speciilor exotice.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Satul lui Băieşu, la final de poveste. Mai puţin de 40 de suflete rezistă în cătunul dintre dealurile Buzăului VIDEO

Comorile străbunilor, la judecata nepoţilor. Resuscitarea artei tradiţionale în „Athosul românesc“ FOTO

„Lacul cu Butuci”, delta din inima Bărăganului. Localnicii speră să devină staţiune VIDEO

Cum arată „colţii” care dau numele unei celebre zone montane din România. Piatra semipreţioasă renumită în regiune    

Buzău


Ultimele știri
Cele mai citite