Animalele şi păsările de pe un islaz din Bărăgan, îngrămădite în mâlul unui râu aproape secat. Îşi potolesc setea dintr-un fir de apă VIDEO
0
Râul Călmăţui se subţiază de la o zi la alta, spre disperarea localnicilor din satele buzoiene străbătute de cursul de apă. Gârla, cum îi spun sătenii, este principala sursă pentru adăparea animalelor şi păsărilor domestice de pe islaz. Dacă dispare şi firul de apă din albia uscată, spun sătenii, animalele ar putea muri.
Bătrânii din Smeeni nu-şi amintesc să mai fi fost vreo secetă asemănătoare cu cea care s-a abătut în vara asta peste omenire.
Elena Brânză are 91 de ani şi mărturiseşte că de când se ştie nu văzut atâtea nenorociri în lume ca în aceste vremuri. Parcă se apropie sfârşitul lumii, spune bătrâna.
„Să dea Dumnezeu să oprească focul ăsta care-i pe lume, dar nu cred. Eu stau la televizor şi ştiu ce spune, iar ce spune e adevărat. Se apropie sfârşitul, după cum e timpul, se apropie sfârşitul”, ne spune doamna Elena.
Pe câmp, cerealele s-au uscat, iar legumele din grădini mai sunt ţinute în viaţă cu puţina apa care încă mai curge la robinet. Ţăranii ştiu însă că dacă vremea continuă să fie caldă şi lipsită de precipitaţii, va fi vai şi amar pentru ei şi animalele din ogradă.
Grav este că nu mai pot conta nici pe apa din râul Călmăţui, de lângă sat, care curge din ce în ce mai firav. Islazul comunal a devenit o plită încinsă, unde turmele de ovine abia fac faţă la umbra pâlcurilor de salcâm.
”E prăpăd mare. Nu am mai văzut aşa căldură. Animalele suferă de lipsă de mâncare, de căldură, de lipsa apei. Am şase sute oi şi capre, care caută apă, aleargă după apă, nu mai au chef să mănânce. S-au adăpostit sub nişte pomi”, ne spune ciobanul satului.
Călmăţuiul străbate judeţele Buzău şi Brăila înainte de a se vărsa în Dunăre. El izvorăşte din zona mlăştinoasă, delimitată de municipiul Buzău şi comunele Stâlpu, Costeşti şi Ţinteşti. Are lungimea de 145 de kilometri. Pentru locuitorii din Smeeni, Călmăţuiul reprezintă gârla ce curge de când se ştiu ei pe aceste meleaguri.
„Va fi nenorocire mare pentru că animalele satului nostru de acolo beau apă, din gârlă, Călmăţuiul ăsta care nu seca niciodată. De unde să scoată săracul cioban atâtea găleţi de apă ca să dea la animale. Mor animalele şi pe urmă noi”, declară un localnic din Smeeni.
În timp ce oamenii caută ajutor divin, autorităţile încearcă şi ele să intervină pentru a diminua efectele secetei pedologice. În fiecare judeţ vor exista comisii care vor evalua la faţa locului pagubele produse pentru fiecare cultură, pe baza solicitărilor transmise autorităţilor locale de către fermierii din zonele afectate.
Termenul de depunere a documentaţiilor prin care se constată gradul de afectare cauzată de seceta pedologică este 30 august, pentru culturile de toamnă, grâu şi triticale, respectiv 15 decembrie pentru porumb şi floarea soarelui.
Vă recomandăm să mai citiţi:
„Lacul cu Butuci”, delta din inima Bărăganului. Localnicii speră să devină staţiune VIDEO
Se încarcă comentariile...
