De ce a căzut grindină la Pietroasele, comună protejată de sistemul de rachete antigrindină. Explicaţia autorităţilor
0
Marţi după-amiază, la Pietroasele, în judeţul Buzău, ploaia cu grindină a durat circa o jumătate de oră, timp în care a provocat daune culturilor din grădinile oamenilor, dar mai ales viilor. Frustrarea localnicilor este cu atât mai accentuată cu cât ei ştiu că localitatea lor este protejată de un sistem cu rachete antigrindină.
Comuna Pietroasele este zona de provenienţă a unuia dintre cele mai aromate vinuri. Strugurii de Tămâioasă culeşi de pe versanţii Istriţei au expunere îndelungată la soare şi de aceea devin foarte gustoşi.
Fermierii care deţin viţă-de-vie aici sunt la mila naturii şi, de câţiva ani, a unui punct de tragere (PT) cu rachete antigrindină care protejează podgoria Dealul Mare, întinsă în judeţele Prahova şi Buzău.
Marţi după-amiază, a plouat cu grindină cât bobul de mazăre, suficient de mare însă cât să ”rănească” plantele, atât via, cât şi legumele din grădini. Oamenii din zonă au privit dezamăgiţi cum rachetele trase de la staţia din localitatea lor se dezintegrează în nor fără să producă efectele dorite.
”Grindina care a venit dinspre Tisău a provocat distrugeri în grădini, la roşii, castraveţi, ce are omul pus în pământ. Viţa de vie a fost şi ea lovită de grindină. S-a tras cu rachetele antigrindină, de la Valea Caprei, unde este staţia, dar nu au reuşit să stopeze. Oamenii zic totuşi că au scăpat ieftin faţă de ce văd în alte părţi din ţară”, spune primarul din Pietroasele, Cornel Enache.
George Căunei, preşedintele Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, spune că randamentul acţiunii este de până la 80 la sută: ”În aceste formaţiuni convective există gheaţă pe care, practic, putem să o diminuăm, nu să o eliminăm complet”.
”Noi acţionăm preventiv. În cazul în care o formaţiune noroasă se dezvoltă pe verticală, deci numai atunci când se dezvoltă pe verticală, şi dacă nu am acţiona, în acea formaţiune se dezvoltă greloane de gheaţă şi cad până la sol fără să se topească. Când noi intervenim, creăm centre de condensare artificială, iar norul se descarcă mai din timp de aceeaşi cantitate de apă, dar fără gheaţă şi în aceeaşi zonă. Deci, nu face să cadă în altă parte.” George Căunei, preşedintele Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor
Reprezentanţii Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, din cadrul Ministerului Agriculturii, spun că s-au tras rachete focuri în zona Dealul Mare, iar efectul a fost, probabil, doar acela de micşorare a particulelor de gheaţă.
”De multe ori, sunt supercelule care au deja gheaţă. Noi intervenim, creăm şi acele centre de condensare şi diminuăm cantitatea de grindină. Dacă grindina este mai măruntă, atunci este rezultatul acţiunii; nu am putut să o eliminăm în totalitate. Dacă nu interveneam, atunci venea grindina mare şi producea pagube pe măsură”, spune preşedintele SNACP.
Potrivit reprezentanţilor SNACP, în această perioadă s-au tras în toată ţara mai multe rachete antigrindină decât în aceeaşi perioadă din anii anteriori.
Până acum, în intervalul 15 aprilie-22 iunie, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total un număr de 2.087 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Timiş, Moldova 1 Iaşi, şi Moldova 2 Vrancea.
Pe site-ul SNACP scrie că ”în alte zone ale ţării neprotejate faţă de căderile de grindină precum şi în alte localităţi afectate de vremea rea şi care nu se află în aria de intervenţie a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină şi furtuni intense care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme”.
Anul acesta, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor protejează o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL).
Se încarcă comentariile...
