Buzăul, în topul celor mai înstărite municipii

Fiecărui locuitor îi revine anual un buget de peste două mii de lei, mai mare decât cel al unui bucureştean. Buna finanţare a oraşului are la bază contribuţia persoanelor juridice, în special a marilor investitori, care asigură trei sferturi din bugetul local.

Vistieria oraşului Buzău stă foarte bine, edilii proiectând pentru anul acesta un buget de 276 de milioane de lei care, împărţit la 136.000 de locuitori, înseamnă peste 2.000 de lei pentru fiecare buzoian.

Primăria municipiului strânge cei mai mulţi bani din taxele şi impozitele pe bunuri şi servicii, respectiv 94 de milioane de lei. Ca pondere, urmează impozitul pe venit, profit şi câştiguri din capital, ce varsă în contul municipiului aproximativ 78 de milioane de lei, iar pe locul trei este impozitul pe clădiri şi terenuri, de aproape 57 de milioane de lei.

„Merge industria, ăsta este secretul. Avem firme foarte mari, cu capital străin, ca Ductil, Ursus, Malt Soufflet, care au venit în Buzău pentru că aici au găsit nişte facilităţi. Le-am asigurat utilităţile gratis, în zonele unde au construit, le-am scutit chiar şi vreme de cinci de la impozitări, iar acum a venit rândul lor să contribuie puternic la bugetul local", a declarat Contantin Boşcodeală, primarul municipiului Buzău.

Concernul Soufflet Malţ, de exemplu, beneficiază de o scutire la plata taxelor şi impozitelor pe clădiri şi terenuri, pe durata a trei ani. Francezii investesc însă peste 70 de milioane de euro, care în timp vor ajunge în bugetul local sub formă de taxe şi impozite pe proprietate dar şi pe veniturile salariaţilor.

Prezenţa investitorilor străini la Buzău, ce generează un buget înfloritor, nu a fost stimulată doar de facilităţile acordate de autorităţi. Reprezentanţii investitorilor străini spun că principalul motiv al venirii lor aici este poziţia geografică a oraşului.

„Nu ştiu ce scutiri la impozite pe clădiri sau terenuri au obţinut colegii mei investitori, ştiu însă că mulţi afacerişti de peste hotare au fost atraşi de poziţia acestui oraş. Pe mine m-a adus domnul Martelli, un investitor în textile. Mi-a zis că la Buzău găsesc spaţii industriale, oraşul e foarte aproape de Bucureşti şi de portul maritim", a spus Angelo Serafim, afacerist italian şi preşedintele Consiliului Investitorilor Străini din Buzău.

Bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2010 este doar cu 900.000 de lei mai mic decât cel din 2009. „Anul trecut am realizat venituri mai mici cu 17% decât am prognozat şi de aceea diferenţa e mică între cei doi ani", a spus Boşcodeală.