Benone Sinulescu, vocea cu care se mândreşte Buzăul
0Unul dintre cei mai iubiţi interpreţi de muzică populară a crescut la Siriu şi a debutat la staţia de amplificare a municipului Buzău. Prima sa înregistrare a fost cu melodia „În munţii Buzăului".
Nea Beni, aşa cum este alintat de public şi de cei apropiaţi, a copilărit în casa părintească din Siriu, acolo unde spune că a suţinut primele sale recitaluri, „cocoţat într-un copac din curte, ca să mă vadă lumea".
Primele experienţe muzicale cu public le-a avut în corul bisericii din Siriu. „Cântam la Denie şi la Prohod şi îmi plăcea să inventez eu cântece sau să adaug cuvinte pe melodii deja cunoscute, dar făceam asta doar când uitam versurile", povesteşte nea Beni.
A urmat cursurile şcolii elementare din Siriu, iar în clasa a cincea era deja o mică vedetă locală, ca dirijor al corului şcolii din Pleşcoi. „Eu eram mândru că am moştenit glasul tatălui meu şi pe la 12- 13 ani aveam un repertoriu destul de vast, ştiam pe de rost cântecele Ionei Radu, Mariei Tănase, Mariei Lătăreţu şi ale lui Ion Luican", povesteşte Benone Sinulescu.
Au urmat anii ca elev la Şcoala Tehnică din Buzău, când a început să cânte la staţia de amplificare a oraşului. „Buzăul avea o staţie de amplificare cu ramificări în tot oraşul. Mergeam să cânt acolo de câte ori puteam, iar unul dintre primele cântece pe care le-am interpretat acolo a fost «De la moară pân' la gară», al Ioanei Radu", îşi aminteşte marele artist.
După absolvire, a plecat la Bucureşti, pentru a susţine examen la Şcoala de Muzică, însă prima dată a fost respins. La următoarea încercare, a fost cooptat în clasa Eugeniei Moldoveanu.
Primele înregistrări
La vârsta de 17 ani s-a lansat cu adevărat în lumea muzicală. „A fost o explozie când m-am lansat, pentru că eu am venit cu un stil personal. Şi pentru că la vârsta aceea aveam vocea în schimbare, lumea se întreba dacă sunt fată sau băiat. Am înregistrat «Străina mamei străină», «La Lenuţa sub cerdac» şi «În munţii Buzăului»", ne-a spus nea Beni.
Concert după concert
Succesul de la lansarea primul disc a fost urmat de mii de concerte. Cele mai mari succese le-a avut cu ansamblul Ciocârlia, susţinute în faţa a zeci de mii de oameni şi în săli arhipline. Totodată, au început să apară şi concertele de peste hotare. Împreună cu ansamblul Ciocârlia a plecat într-un turneu la Moscova, unde a susţinut concerte pe scena „Balşoi Teatr", urmate de un spectacol grandios la Kiev pe un stadion în faţa a peste 10.000 de oameni.
Apoi a obţinut un angajament în orchestra Barbu Lăutaru a Filarmonicii de Stat George Enescu, în acea perioadă avându-le colege de scenă pe Maria Lătăreţu, Maria Tănase, Ioana Radu, Mia Braia, Angela Moldovan şi Rodica Bujor.
Întrebări şi răspunsuri
Care e povestea colecţiei dumneavoastră de peruci?
Cele o sută şi ceva de peruci m-au costat o avere. Toate sunt făcute numai în România, am avut nişte peruchieri extraordinari, Tomita si Bombi. Era un calvar să porţi o perucă, mai ales când era cald şi curgeau apele pe tine. Aveam falsa părere că, fără peruca, mă simt ca şi cum aş avea fundul gol. Soţia mea m-a convins să renunţ.
V-a fost vreodată teamă pe scenă?
Ce frică am tras în 1962! Era un concert de grad zero, pentru tot corpul diplomatic, în frunte cu Gheorgiu Dej, unde au cântat cele mai mari nume ale României. Folclor au cântat doar Maria Tănase şi Benone Sinulescu. Nu era voie să bisezi, dar eu am fost singurul care a făcut asta şi le-am dat peste cap programul.
Ce îi place
Îmi place foarte mult să grădinăresc şi iubesc mult florile. Chiar am o grădină pe Valea Mureşului cuu 3 de nuci şi am cultivat acolo cartofi, roşii. Îmi place să stau cu prietenii acolo şi să ascultăm păsărele cântând.
Ce nu îi place
Nu îmi plac oamenii răi şi invidioşi şi, ca orice artist, pot să spun că mai am şi duşmani, care sunt localizaţi printre confraţi. Nu îmi plac nici oamenii care pot să ajute alţi oameni, dar nu vor. Eu am ajutat oamenii talentaţi pentru că mă mişcă astfel de persoane.
Profil
Născut: 24 mai 1937, Siriu
Ocupaţie: interpret de muzică populară
Familie: căsătorit