Parcul Văcăreşti, „Apa vie a Oraşului“, celebrat cu ocazia Zilei Mondiale a Apei

Foto: Helmut Ignat

Nu ne mai putem limita la truisme de tipul „apa e viaţă” - deja ştie asta toată lumea, deşi dinamica apei pe glob ne apropie de o criză.

Nu ne mai putem consola cu ideea că natura rezolvă toate dezechilibrele, mai devreme sau mai târziu. Până când natura face asta se pot produce crize şi catastrofe pentru comunităţi întregi şi mutaţii democrafice şi culturale pe care nu le vrea nimeni.

De azi trebuie să facem mai mult.

22 martie este Ziua Mondială a Apei, declarată de UNESCO, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Organizare Culturală. De câţiva ani evocăm această zi de conştientizare a importanţei vitale a apei prin diverse acţiuni şi comunicări. Tema de anul acesta a Zilei Apei este „Natura pentru Apă”, temă ce explorează şi comunică modalităţile prin care putem folosi natura să depăşim provocările legate de apă, mai precis de deteriorarea rezervelor de apă, în secolul 21.

Fiecare dintre noi trebuie să facă ceva. Iar La Fântâna, o companie născută şi crescută din servicii de apă, a hotărât să facă ceva – ceva mai mult decât să amintească lumii importanţa acesteia.

Dacă vă par vorbe mari şi lipsite de conţinut, citiţi doar câteva date recente extrase din ultimul raport al Naţiunilor Unite legate de apă:

• În acest moment, 2,1 miliarde de oameni nu au acces la servicii de bază de apă potabilă;
• Până în 2050 este de aşteptat ca populaţia planetei să crească cu încă 2 miliarde de oameni (apropiindu-ne, astfel, de 10 miliarde de oameni), condiţii în care nevoia de apă potabilă va creşte, şi ea, cu circa 30% faţă de prezent;
• În 2018, 1,9 miliarde de oameni trăiesc în zone cu risc ridicat de crize critice de apă potabilă. În ritmul actual, în 2050 nu mai puţin de 3 miliarde de oameni se vor afla în această situaţie
• Aproape 80% din apa reziduală, eliminată de societate se întoarce în natură fără a fi tratată sau refolosită;
• În 2018, aproape 1,8 miliarde de oameni sunt afectaţi de efectele colaterale ale scăderii resurselor de apă – deşertificarea şi degradarea calităţii solului;
• În prezent, agricultura foloseşte cam 70% din apa dulce exploatată de pe glob. Industriile – îndeobşte cele energetice şi de producţie – consumă în jur de 20% din aceste resurse. Doar 10 din apa exploatată este folosită în gospodării. Iar din toată această sumă, oamenii beau cu mult sub 1% din apa potabilă procesată.
• De la începutul secolului trecut, două treimi din zonele umede naturale ale planetei au dispărut ca rezultat al acţiunilor umane.

Pentru La Fântâna este al doilea an de parteneriat cu Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, organizaţia care administrează şi protejează însăşi dovada faptului că, nederanjată, natura îşi poate reintra în drepturi.

Dacă mai e cineva care nu ştie, Parcul Natural Văcăreşti este o zonă umedă devenită esenţială pentru Bucureşti – o reţea hidrografică ce hrăneşte un întreg ecosistem apărut pe ruinele unui şantier comunist abandonat după 1989. Acum doi ani, întregul bazin a primit statutul de Parc Natural, iar La Fântâna este una dintre companiile private care sprijină Asociaţia în eforturile de protejare, înţelegere şi amenajare pentru public a zonei.

Anul acesta am decis să atragem împreună, La Fântâna şi Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, atenţia asupra nevoii de a proteja ceea ce uşor putem numi „apa vie a oraşului”. Zona umedă din parcul Văcăreşti este casa a sute de specii de animale, este unul dintre plămânii celei mai poluate capitale din Uniunea Europeană şi e deja un laborator natural, viu, pentru bucureştenii şi turiştii care vor să înţeleagă cum îşi revendică natura drepturile pe care oamenii i le-au încălcat şi cum putem trăi mai bine alături de natură, în mijlocul oraşului.

Iar asta nu e totul. Tot în 2018 Asociaţia va întreprinde, cu sprijinul La Fântâna, să efectueze un studiu hidrologic complex al acestei zone umede, care va răspunde mai multor întrebări legate de provenienţa, sustenabilitatea şi calitatea apei din Parcul Natural Văcăreşti – adică principalul factor care a făcut posibilă apariţia unei oaze de viaţă sălbatică între betoanele oraşui.

Şi dacă şi acestea vă par cuvinte mari, mai citiţi o dată ultimul paragraf din raportul ONU citat în acest articol: două treimi din zonele umede naturale ale planetei au dispărut într-un secol. În inima Bucureştiului, în ciuda sorţii, una tânără, unică - importantă şi fragilă - a apărut şi vrea să rămână alături de Bucureşti. Are nevoie de protecţia noastră, a tuturor!

Un text de Gabriela Amza, Director Marketing La Fântâna