Maidanezii modifică legea

Autorităţile locale vor „ajustarea” legislaţiei privind câinii comunitari, pentru ca aceştia să nu mai fie lăsaţi liberi, pe străzi. Vechea problemă a Capitalei, câinii fără stăpân, a revenit în dezbaterile edililor. Soluţia propusă: un alt cadru legal.

Primarii de sector au cerut ieri prefectului Capitalei, la întâlnirea lunară cu primarul general Sorin Oprescu, să propună modificarea legislaţiei privind câinii comunitari, astfel încât aceştia, după sterilizare să nu revină în stradă.

O mie de buzoieni, muşcaţi anual de câini

Primarul Craiovei vrea să omoare toţi maidanezii din oraş

Citiţi şi: Întreţinerea maidanezilor ne costă cât alocaţia pentru 100.000 de copii

“Aproximativ 30% din discuţiile pe care primarul de sector le are cu cetăţenii sunt legate de frica de maidanezi. Era normal să o reclamăm şi noi mai departe”, explică  Ştefan Dumitraşcu, arhitectul-şef al Primăriei Sectorului 3, interesul pentru rezolvarea problemei câinilor comunitari.

Termen pentru propuneri: 14 zile

Cifrele oferite de Institutul Matei Balş confirmă îngrijorarea bucureştenilor: în luna noiembrie, 10.000 de persoane au fost muşcate de câinii fără stăpân.
Şi pentru că tot au reclamat o lege nefuncţională, primarii de sector au fost însărcinaţi de către prefectul Mihai Atănăsoaie să vină şi cu propuneri concrete pentru modificarea legislaţiei.

„E adevărat că trebuie făcută puţină ordine. Problema maidanezilor e reglementată atât de ordonanţa 155 cât şi de legea Marinescu. Una spune că după şapte zile de stat în adăpost, câinii nerevendicaţi de nimeni, sunt eutanasiaţi, cealaltă spune că eutanasierea este exclusă. Primarii trebuie să vină cu soluţii în două săptămâni”, ne-a declarat prefectul.

Adăposturile bat adopţiile
Reprezentanţii Primăriei Sectorului 1 vor stabilirea mai clară a celor care ar trebui să-şi asume responsabilitatea pentru câinii sterilizaţi şi care au fost daţi spre adopţie.

„Cred că ar trebui să se poarte discuţii cu ONG-urile şi cu cei care adoptă  câinii şi-i lasă apoi pe stradă. Aceştia ar trebui să-şi asume responsabilitatea”, a declarat Alexandru Ichim, purtătorul de cuvânt al primăriei conduse de Andrei Chiliman.
În ceea ce-l priveşte pe Neculai Onţanu, edilul sectorului 2, acesta e de părere că problema câinilor maidanezi ţine exclusiv de Primăria Municipiului Bucureşti şi că responsabilii de aici ar trebui să găsească soluţii.

Primarul mai e de părere că nici legea actuală nu este aplicată cum trebuie. „Legea e fentată la capitolul sterilizare, adică există câini cu cip dar care n-au fost sterilizaţi. De asemenea, se uită că tot legea prevede eutanasierea în cazul câinilor foarte bolnavi”, ne-a declarat edilul.

„Putem doar să ne dăm cu părerea”
Arhitectul Dumitraşcu susţine că primăriile de sector nu au competenţa legală să facă asemenea propuneri „Nu avem experienţă în acest domeniu, putem doar să ne dăm cu părerea”, a explicat el. De aceeaşi lipsă de autoritate se plâng şi reprezentanţii sectorului 4, care spun că primarul Cristian Popescu Piedone a cerut ca această problemă să revină sectoarelor pentru a putea fi gestionată eficient.

Deşi primăria sectorului 5 nu a avut niciun reprezentant la întrunirea cu Sorin Oprescu, viceprimarul Bogdan Pavel crede că soluţia ar fi construirea de noi adăposturi. „Chiar dacă îi sterilizeazăm, câinii tot sunt agresivi şi muşcă. Trebuie ţinuţi permanent într-un ţarc”, a declarat Pavel. Şi primarul sectorului 6, Cristian Poteraş, are propuneri la obiect:

 „E necesară intensificarea sterilizării câinilor comunitari, înfiinţarea de adăposturi, indiferent cât de mici, în toate sectoarele şi amendarea drastică a celor care aruncă câinii pe care nu-i mai vor în stradă”.  

Adăposturi pentru 100.000 de câini
Bucureştiul are doar două adăposturi pentru cei 100.000 de câini care se plimbă pe străzi. La adăpostul Theodor Pallady pot fi cazaţi 350 de câini, iar la cel din sectorul 1, de pe strada Odăi, alţi 500. În prezent se lucrează la adăpostul de la Mihăileşti, care va avea o capacitate de 1.000 de locuri.

În adăposturi, câinii sunt sterilizaţi, deparazitaţi, identificaţi şi microcipaţi, iar apoi sunt trimişi tot în stradă.