Comorile Muzeului "Grigore Antipa" zac în cutii

"Mami, tati! Hai să vedem ursul şi vulpea", spun copiii trăgându-şi părinţii de mânecă să viziteze Muzeul de Istorie Naturală de pe şoseaua Kiseleff, care adăposteşte peste 2.000.000 de

"Mami, tati! Hai să vedem ursul şi vulpea", spun copiii trăgându-şi părinţii de mânecă să viziteze Muzeul de Istorie Naturală de pe şoseaua Kiseleff, care adăposteşte peste 2.000.000 de "comori", în 130 de colecţii. Exponatele se sufocă însă în dulapuri şi cutii, aşezate în pod, pe holuri sau scări, de multe ori în condiţii improprii. Doar 20.000 de piese sunt la vedere. Ochiul curios al vizitatorului nu a pătruns în multe săli, închise pentru amenajări încă din 1996.
Scoica gigant şi scheletul de Dinotherium, între atracţiile expoziţiei
"Muzee similare din lume s-au dublat şi chiar triplat. Muzeul se sufocă din lipsă de spaţiu, colecţiile sunt foarte multe, iar specialiştii puţini. Pleacă tot mai mulţi din cauza salariilor mici", ne-a dezvăluit directorul muzeului, Dumitru Murariu. Peştera artificială de la demisol, scoica gigant de 1 m şi 184 de kg, scheletul complet de elefant fosil (Dinotherium gigantissimum), unic în lume, înalt de 4 metri, care a trăit în urmă cu 2 milioane de ani, peştele balon, vulpile zburătoare sau cei 120.000 de fluturi (colecţie moştenită de la prinţul Aristide Caragea) sunt doar câteva atracţii accesibile publicului.
Există şi o secţie de anatomie comparată cu dezvoltarea embrionară începând de la peşti, broaşte, mamifere, păsări până la om. Din laboratoarele medicale de la Institutul Medico-Legal au fost aduse (gratuit) organe secţionate afectate de diverse boli: hemoragie pe creier, inimă de alcoolic, plămân de tabacic, pietre de la rinichi sau ficat, "toate cu rolul de a îndemna vizitatorul să ocolească aceste vicii", subliniază Dumitru Murariu. Alte ciudăţenii "plutesc" în borcane cu formol: embrion uman cu două capete, miel şi viţel cu două capete sau fetuşi cu bot de iepure sau lup.
Urna cu cenuşa lui Antipa trece neobservată
Puţini ştiu că urnele cu cenuşa lui Grigore Antipa şi a soţiei sale (incineraţi la dorinţa lor) se află expuse într-o nişă chiar la intrare. Cabinetul de lucru al doctorului Antipa urmează să devină expoziţie permanentă. Momentan, zac în cutii pe holuri. Cel mai vizitat muzeu din ţară şi al cincilea ca importanţă din lume (profil de Istorie Naturală) are nevoie de 11 miliarde de lei pentru a scoate istoria la suprafaţă. "Antipa a înaintat un memoriu în 1911 pentru construirea de noi spaţii şi de atunci a rămas aproximativ aceeaşi suprafaţă. Trebuia să se mai construiască un etaj. În 1976 se aprobaseră fondurile pentru extindere, dar a venit cutremurul din '77, iar fondurile au fost redistribuite. În '89 s-a procedat la fel, dar a venit revoluţia şi iar am fost amânaţi. Acum suntem în aceeaşi situaţie. Avem promisiunea Ministerului Culturii", ne-a declarat directorul adjunct, Ioana Matache.

Banul Mihalache Ghica, fratele domnitorului Alexandru Ghica, a pus bazele actualului Muzeu Antipa în 1834 şi tot el a fost şi primul donator important, oferind noii instituţii muzeale 1.250 de monede greceşti, romane şi bizantine, o colecţie de 150 de minerale şi 213 cochilii de moluşte. Grigore Antipa a fost numit director în 1893 şi a rămas în funcţie timp de 51 de ani.