Ce s-a ales de utilajele „minune” pentru topirea zăpezii lăsate moștenire de administrația Firea. Explicațiile Primăriei Capitalei

Iarna prin care abia am trecut a adus din nou zăpadă pe străzile din București și a scos la iveală, o dată în plus, o amintire costisitoare pentru bugetul orașului. În urmă cu 8 ani, administrația condusă de Gabriela Firea a prezentat locuitorilor o soluție „magică” pentru iernile grele. 12 utilaje de topit zăpadă trebuiau să facă troienele să dispară instantaneu din marile intersecții. În prezent, potrivit informațiilor comunicate de Primăria Generală la solicitarea „Adevărul”, aceste echipamente zac uitate prin curțile instituțiilor subordonate, complet nefuncționale sau abandonate definitiv.

Gabriela Firea. FOTO: Arhivă

În ultimele zile ale lunii februarie 2018, o masă de aer arctic a lovit România, iar Capitala a fost acoperită de zăpadă. În acest context, Gabriela Firea prezenta cu fast, în Piața Constituției, noile utilaje pentru topirea mormanelor de zăpadă. Trei astfel de mașini trebuiau să acționeze non-stop în Piața Constituției, unul a fost alocat pentru Piața Victoriei, iar restul au primit sarcina de a curăța bulevardul Timișoara, zona de la Parcul Carol și intersecția Bucur Obor. Apa caldă rezultată urma să ajungă direct în canalizare, iar niște filtre speciale trebuiau să elimine riscul de îngheț al conductelor. 

„Pe platforme betonate din Capitală strângem mormanele de zăpadă și, în premieră, avem 12 utilaje pentru topit zăpada, care vor funcționa pentru a o topi înainte să capete un aspect inestetic. Sunt trei în Piața Constituției, una în Piața Victoriei, pe bulevardul Timișoara, la Parcul Carol și la Bucur Obor. Capacitatea este de 10 metri cubi pe oră, avem filtre, nu e posibilitatea de a îngheța canalizarea, apa este caldă”, declara Firea în Piața Constituției.

Cultura, sportul și grădina zoologică, chemate la deszăpezire

Realitatea din spatele acestor achiziții a fost cu totul alta. Utilajele nu au fost cumpărate centralizat de o singură entitate responsabilă cu salubritatea sau de Direcția de Utilități. Primăria a decis să împartă sarcina și, mai ales, costurile către instituțiile din subordine. 

Potrivit Ziare.com, Direcția Generală de Poliție Locală și Control a fost printre primele instituții care a plătit exact 130.200 de lei pentru un asemenea topitor. Imediat după aceea, Administrația Grădina Zoologică a urmat exemplul și a scos din conturi o sumă similară, echivalentul a peste 28.000 de euro la acea vreme. Lista a continuat cu Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și cu Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București. Fiecare a virat peste 126.000 de lei pentru echipamente mobile pe platformă auto. Aceste instituții, în loc să consolideze imobile sau să modernizeze saloane de spital, au achiziționat aparatură grea de deszăpezire.

Până și instituțiile culturale sau sportive au primit ordin să intre în această schemă de achiziții. Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București, cunoscut sub acronimul ARCUB, a dat 131.500 de lei pentru un topitor cu remorcă. Aceeași sumă a fost achitată și de Clubul Sportiv Municipal București. 

Societatea de Transport București, Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor, Administrația Străzilor, Direcția Generală de Asistență Socială și Palatele Brâncovenești au fost la rândul lor obligate să facă eforturi bugetare pentru achiziția unor astfel de utilaje. 

Ineficiență matematică și risipă de motorină

Dincolo de costurile mari de achiziție, specificațiile tehnice ale acestor mașinării au demonstrat de la bun început ineficiența lor totală. Capacitatea de topire a unui singur utilaj este de exact 10 metri cubi pe oră. Pentru un oraș de dimensiunea și complexitatea Bucureștiului, această performanță este absolut infimă. O ninsoare abundentă de o singură noapte produce milioane de metri cubi de zăpadă pe străzi și trotuare. Practic, un asemenea echipament ar avea nevoie de câteva zile întregi de funcționare non-stop doar pentru a topi zăpada de pe o singură stradă de mici dimensiuni.

Mai mult, costurile de operare au adăugat o altă problemă majoră. Un singur utilaj consumă aproximativ 6 litri de motorină pe oră pentru a transforma zăpada în apă. Practic, dacă Primăria ar decide să scoată toate cele 12 mașinării pe străzi simultan și să le lase în funcțiune o zi întreagă, doar motorina ar costa bucureștenii peste 17.280 de lei pentru fiecare 24 ore, asta fără să ținem cont de celelalte utilaje care încarcă zăpadă.  Rezultatul obținut cu această sumă? O cantitate de sub 2.900 metri cubi de zăpadă topită la nivelul întregului oraș. Această performanță reprezintă o picătură într-un ocean de nămeți.

Epilogul din prezent: Piese de muzeu în curțile instituțiilor

Ce a mai rămas astăzi din marele plan al administrației trecute? Răspunsul oficial oferit de actuala conducere a Primăriei Capitalei la solicitarea ziarului Adevărul a confirmat eșecul definitiv al acestei inițiative. PMB arată clar soarta celor 12 echipamente cumpărate în perioada 2017-2018. Autoritățile actuale au precizat explicit faptul că utilajele se află în mare parte la sediile instituțiilor care le-au achiziționat inițial. Grădina Zoologică, ARCUB, Poliția Locală sau Palatele Brâncovenești au rămas pur și simplu cu aceste piese de muzeu extrem de scumpe în inventar, blocate pe veci în registrele contabile.

Majoritatea acestor mașini nu au mai fost utilizate deloc după perioada de iarnă din 2018-2019. Practic, ele au fost pornite un singur sezon, strict pentru demonstrații de imagine. Acolo unde au fost totuși folosite ocazional, intervențiile au fost strict punctuale și au avut loc la nevoie, exclusiv în curțile sau spațiile interioare administrate de respectivele instituții.

„Utilajele de topit zăpada au fost achiziționate de instituții și servicii publice din subordinea Primăriei Municipiului București în perioada 2017–2018, fiind cumpărate în total 12 echipamente. Acestea se află în administrarea mai multor instituții, printre care ASB, Palatele Brâncovenești, AMCCRS, DGASMB, CSM, ASPA, Poliția Locală, STB, ARCUB, ASSMB și Grădina Zoologică”, a transmis Primăria Capitalei la solicitarea „Adevărul”.

O mare parte dintre aceste topitoare nu mai sunt deloc funcționale în prezent. Lipsa de mentenanță, lipsa de personal calificat pentru a le opera și abandonul total au transformat sute de mii de euro într-un morman de fier vechi. 

„În prezent, utilajele se află în mare parte la sediile acestor instituții. Majoritatea nu au mai fost utilizate după perioada 2018–2019, iar acolo unde au fost folosite, intervențiile au fost punctuale, la nevoie, în curțile sau spațiile administrate de respectivele instituții. Unele nu mai sunt funcționale”, a subliniat Primăria Capitalei.

Amenzi pentru deszăpezirea deficitară din această iarnă

În București, responsabilitatea pentru îndepărtarea zăpezii revine primăriilor de sector, care au încheiate în acest sens contracte cu operatori privați. După câțiva ani în care iernile au fost extrem de blânde, iar temperaturile mai degrabă primăvăratice, 2026 a adus în București cod roșu de ninsori. Timp de aproape două zile orașul a fost aproape blocat din cauza intervențiilor firave ale operatorilor de salubritate. Prin urmare, aceștia au fost amendați de Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti, sancțiunile fiind de 760.000 de lei.  Amenzi primite de către fiecare sector:

- Sectorul 1 - 35 de sancţiuni în valoare totală de 175.000 lei;

- Sectorul 2 - 22 de sancţiuni în valoare totală de 110.000 lei;

- Sectorul 3 - 29 de sancţiuni în valoare totală de 145.000 lei;

- Sectorul 4 - 24 de sancţiuni în valoare totală de 120.000 lei;

- Sectorul 5 - 21 de sancţiuni în valoare totală de 105.000 lei;

- Sectorul 6 - 21 de sancţiuni în valoare totală de 105.000 lei.