Bucureşti: Pompierii s-au luptat o noapte şi o zi să stingă incendiul de la Glina

La Glina, groapa în care Bucureştiul işi aruncă gunoiul, a izbucnit sâmbătă seara un incendiu puternic pe care pompierii nu reuşiseră să-l stingă complet nici măcar aseară.

La faţa locului s-au deplasat reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Ilfov, ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia mediului şi poliţişti şi pompieri de la Primăria Popeşti Leordeni.

Şase autospeciale cu apă şi spumă s-au luptat cu flăcările care au afectat o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi. Din cauza vântului, focul s-a extins repede, iar angajaţii de la groapa de gunoi au decis să bage buldozerele pentru a mai domoli incendiul.

Norul de fum s-a extins pe câţiva zeci de kilometri, fiind afectate şi câteva blocuri din cartierele Berceni şi Rahova. De asemenea, sâmbătă seara, pătura de fum gros a redus considerabil vizibilitatea şoferilor care circulau de şoseaua de centură a Bucureştiului. 

Aerul otrăvit, nedepistat de ministerul Mediului

Cauzele incendiului se vor afla abia după ce pompierii vor face o anchetă. Nu este exclusă ipoteza ca cineva să fi aprins intenţionat focul sau ca acesta să fi pornit de la o ţigară aruncată neglijent. Sătenii din împrejurimi sunt, însă, convinşi că focul s-a aprins de la produsele chimice care sunt aruncate aici. Deşi aerul este aproape irespirabil, ministerul Mediului arată, prin intermediul unui comunicat, că „nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită ale indicatorilor de calitate a aerului“.

În urmă cu doi ani, un alt incendiu a izbucnit în depozitul de deşeuri, afectând 5.000 de metri pătraţi. Garda Naţională de Mediu a sancţionat contravenţional firma S.C.Ecorec S.A., care administrează depozitul, cu suma de 10.000 de lei. Societatea a început în anul 2001 demersurile pentru ecologizarea rămpii de gunoi, însă poluarea produsă de-a lungul anilor nu mai poate fi înlăturată şi afectează în continuare viaţa oamenilor din zonă. 

Groapa de gunoi de la Glina este o sursă de existenţă pentru familiile de ţigani din mahalalele Capitalei, care fac un ban de pe urma sutelor de tone de deşeuri aruncate aici. Seara, ţiganii vând tot ce găsesc într-o zi în gropile de gunoi la centrele de reciclare şi valorificare a fierului vechi. Pentru 2.000 de lei vechi/kilogramul, oamenii suportă condiţii inumane. 

Din lac în gunoi

Locuitorii din Popeşti-Leordeni priveau, aseară, prin fumul coborât în sat, flăcările care se încăpăţânau să reziste. Pentru localnici, peisajul nu este nou şi nici nu înţeleg zarva care s-a declanşat acum. „Groapa ia foc de câte două trei ori pe lună. Mereu e fum. Se autoaprinde de la substanţele chimice care sunt aruncate acolo“, povesteşte Ion Ion, un sătean sătul de aerul irespirabil şi promisiunile autorităţilor de a închide groapa.

Înainte de cutremurul din '77, spun oamenii, în locul mormanelor de gunoi era Balta „Ochiul Boului“. Aici obişnuiau localnicii să-şi arunce gunoaiele din curţi. După cutremurul care a zguduit Capitala, groapa a început să fie cu adevărat exploatată. „Tot ce rămăsese în urma cutremurului, molozul, betoanele, le-au adus aici“, poveşteşte Teodor Apostolache, un alt sătean.

În acest fel, groapa a devenit un depozit necontrolat de deşeuri, a infestat apa, iar aerul  toxic a îmbolnăvit, deopotrivă, plante, copii şi adulţi. „Seara nu poţi să stai cu un vecin de vorbă la poartă din cauza mirosului. Mâncăm în casă cu ferestrele închise“, mai spune Apostolache.