Bucureşti: Bogdan Sava, pictorul de icoane naturiste

Pasionat de natură, bucureşteanul utilizează la prepararea materialelor de pictat doar reţete pe bază de produse naturale.

De dragul vieţii în natură şi al traiului sănătos, Bogdan a părăsit Bucureştiul şi s-a retras în comuna Beciu din Oltenia, unde şi-a construit o casă,  înconjurată de livadă şi grădini. Acolo pictorul bea apă din izvor şi mănâncă doar din ceea ce creşte pe pământul pe care îl îngrijeşte.

„Trăiesc şi pictez ca în vechime şi nu regret nicio clipă confortul vieţii la oraş“, explică artistul pasionat de vechile reţete, pe care le apreciază ca fiind „ecologice 100%“. 

Pictează sfinţi şi domnitori

Bogdan pictează adesea pe lemn de stejar, ţinut la uscat ani în şir. „Pe un astfel de lemn am pictat, recent, un Sfântul Gheorghe, o icoană de 55 pe 61 de centimetri, care are pe margine un chenar cu casete în care am reprezentat scene din viaţa şi martirajul sfântului, înnobilate cu foiţă de argint patinat. Astfel, icoana pare veche de sute de ani“, explică pictorul.

Mereu inspirat de natură, Bogdan nu ezită să picteze icoane chiar şi pe bucăţi de lemn din ulucile vechi de gard, tari ca piatra şi pe care le numeşte „rupture“.

Fără să se abată de la canonul iconarilor, Bogdan ştie să creeze, în icoanele sale, compoziţii pline de viaţă. El a pictat şi icoane mici de doi centimetri, utilizând o pensulă cu un singur fir de păr. Totuşi, cel mai frecvent realizează icoane monumentale, acoperite cu foiţă de argint sau de aur de 24 de karate.

Un alt proiect de suflet al artistului este seria portretelor de voievozi, pe care a început-o cu Vlad Ţepeş. „L-am pictat tot pe stejar. De jur împrejur, în casete argintate, am pictat bestiarul legendar al lui Dracula, cu vampiri, diavoli, strigoi, dar şi dragonul de pe blazonul lui Ţepeş şi mai multe castele“, explică artistul.

Foloseşte reţete de sute de ani

Bogdan cunoaşte multe reţete vechi, naturale, pe care le utilizează frecvent. El învecheşte vinul după o reţetă dacică, iar cleiul pentru culori îl prepară după formule vechi, ca cele ale ale pictorilor de la Voroneţ.

Dragostea pentru vechile reţete i-a fost insuflată din copilărie, când tatăl său, pictorul restaurator Nicolae Sava, îl lua pe şantierele de restaurare de la mănăstiri.

„Acolo am deprins, de la călugări, dragostea pentru plante şi priceperea de a le îngriji şi folosi“, îşi aminteşte Bogdan.

La Beciu, pictorul îşi începe ziua uitându-se la peştii din heleşteul său, care înoată în apă limpede de izvor. După ce hrăneşte peştii, păsările şi cei trei câini, începe să picteze. Iar când taie lemne sau munceşte în grădină, avându-l alături pe fiul său, micuţul Andrei Ştefan, de cinci ani, se simte „cu adevărat fericit“.

Întrebări şi răspunsuri

Ce te gândeşti să mai pictezi?
Mă gândesc la un Arhanghel Mihail de vreo doi metri, care să impresioneze ca o prezenţă vie. Dar voi continua să pictez şi voievozi care au aură legendară.

Cum se numeşte stilul tău pictural?
Canonul este cel bizantin, dar stilul este mai aproape de cel cretan.

Ai şi alte planuri de viitor?
Doresc să amenajez la Beciu o pensiune ecologică, unde totul să fie natural şi sănătos şi unde să lucrez împreună cu membrii familiei mele.

Profil
Născut: 1 decembrie 1977, Bucureşti
Familie: Face parte dintr-o familie de artişti, în care ambii părinţi, fraţii şi surorile sunt pictori
Profesie: Pictor de icoane

Ce îi place
Bogdan este un mare amator de pescuit, pasiune deprinsă din anii copilăriei, când călătorea prin ţară cu tatăl său.  „Acum că mi-am făcut heleşteu, mă preocupă creşterea şi înmulţirea peştilor. Şi pentru că îi cresc de mici, mi-e milă de ei când trebuie să-i prind“, spune Bogdan.

Ce nu-i place
Pictorul nu simte nicio atracţie pentru maşini, deşi le recunoaşte utilitatea. „Dacă m-ai pune să aleg între un BMW de ultimul tip şi o vacă Holstein, aş alege, fără ezitare, vaca Holstein“, mărturiseşte artistul.