Prima casă de romi de la Muzeul Satului din București. A aparținut unei figuri legendare
0Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București inaugurează prima casă de romi din incinta sa, care îi îmbogățește patrimoniul ce cuprinde locuințe arhaice de pe tot cuprinsul României. Evenimentul este marcat de patru zile de târguri, ateliere, concerte, în 25-28 aprilie 2024.
Adusă din Țara Făgărașului la Muzeul Satului din București, casa lui Lazăr Năftănăilă, figură legendară a comunității rome din România, va fi inaugurată în perioada 25-28 aprilie 2024 cu un mare târg. Ca de obicei, vizitatorii sunt așteptați cu produse meșteșugărești, ateliere pentru copii, dezbateri constructive și concerte remarcabile, dar și expoziții noi, jocuri interactive și aplicații de realitate virtuală.
Casa lui Lazăr Năftănăilă este una reprezentativă pentru comunitățile de romi din jurul Făgărașului de la începutul secolului trecut. Accesul în casă se făcea din prispă prin tindă și, ulterior, în camera de locuit. Casa păstra tâmplăria originală, dar cele două uși erau confecționate în anii 1950 (inscripție scrijelită pe ușa de la intrare „XI 1950” și numele lui Lazăr Năftănăilă, pe plăcuță).
Caracterul special al casei se datorează dublei valori pe care aceasta o are, atât ca monument etnografic reprezentativ pentru romii din Țara Făgărașului, cât și ca locuință a lui Lazăr Năftănăilă, cel care a fost primul lider al unei organizații rome moderne din România – „Înfrățirea Neorustică”. Au urmat discuții intense cu membrii familiei, iar începând din luna august 2023, casa a fost strămutată în muzeu.
„În trecut, cele două încăperi erau încălzite cu sobă din cărămidă amplasată în camera de locuit și plita poziționată în tindă. Sistemul de încălzit a fost demolat și înlocuit cu o sobă metalică. În cameră atrăgea atenția lavoarul, ca piesă principală de mobilier fix, cu un sistem ingenios de evacuare a apei, prin perete și o poliță pe care era amplasat în trecut gramofonul”, a explicat Asociația ROM(a)NOR Interferences, ce reprezintă un proiect implementat de Muzeul Satului cu ajutorul Norvegiei.
Unul dintre obiectivele majore ale proiectului ROM(a)NOR Interferences a fost aducerea în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a unei gospodării reprezentative pentru etnia romă. În urma cercetărilor de teren și de arhivă efectuate, precum și a discuțiilor cu diferiți cercetători ai istoriei romilor, dintre care îi amintim pe Petre Matei și Vasile Ionescu, în luna februarie 2022, membrii asociației au ajuns în satul Calbor, comuna Beclean, din județul Brașov pentru a analiza posibilitatea strămutării unei case unice situate la numărul 256.
Proiectul predefinit ROM(a)NOR Interferences este implementat de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 - 2021 prin Programul RO-Cultura.
Viața lui Lazăr Năftănăilă
ROM(a)NOR Interferences oferă informații despre biografia lui Lazăr Năftănăilă.
Fiu al Anei și al lui Georgie, Lazăr Năftănăilă s-a născut la 13 august 1893 în satul Calbor din județul Brașov. Tatăl său apare în registrele vremii drept „cârpaciu de fier” sau „lucrător cu feru”. Deși există puține informații despre copilăria și tinerețea celui care avea să devină președintele primei asociații rome din România, cert este că a luptat în Primul Război Mondial - notează reprezentanții romilor.
„Revenit de pe front după cei patru ani ai primei conflagrații mondiale, Lazăr Năftănăilă a participat probabil la adunările romilor din Transilvania care au susținut unirea cu România (1919). În cadrul acestor întruniri, capătă contur și prind glas cele cinci cereri socio-etnice importante ale romilor din perioada interbelică: drepturi egale, colonizarea cortorarilor, îngrijirea invalizilor și a văduvelor, împroprietărire, reprezentare politică“, arată ROM(a) Nor Interferences.
Anul 1926 este martorul transformării lui Lazăr Năftănăilă într-un personaj important pentru istoria romilor din România.
Astfel, la 1 mai 1926, Lazăr pune bazele Societății Înfrățirea Neorustică, considerată drept prima organizație a romilor înregistrată oficial.
Opt ani mai târziu, în februarie 1934, Lazăr fondează și primul ziar al romilor „Neamul țigănesc”, platformă importantă pentru activitatea sa de luptă pentru drepturile romilor.
„Fraților! Trăim vremuri grele. […] De soarta noastră nimeni nu se interesează, nimeni nu ne vede, nimeni nu ne aude și nimeni nu ne înțelege durerea. Cui ce-i pasă de un țigan, că e oropsit? Cine aude vaietul lui și cine apleacă privirea la viața lui? Toate popoarele din lume au prieteni, toți străinii și păgânii au apărătorii lor, numai noi, țiganii, trăim alungați și ocoliți de toți! Noi nu avem prieteni! Noi nu avem ocrotitori! Soarta noastră încă nu a mișcat inima nimănui.
Fraților! Cine să cunoască durerea noastră, dacă noi tăcem? Cine să ne ocrotească drepturile la viață, dacă nu ne plângem? Cine să ne ajute, dacă noi nu ne ajutăm? Priviți în jurul vostru câtă nedreptate se face celui mai slab dintre noi și niciunul nu protestăm!” (Extras din Lazăr Năftănăilă, Manifestul Înfrățirii, în Neamul țigănesc nr. 1, februarie 1934)
În arhive nu au fost păstrate informații despre Lazăr Năftănăilă după instaurarea regimului comunist în România. El a murit în anul 1968, la 75 de ani, suferind de o boală gravă de plămâni.
Lazăr Năftănăilă (1893-1968), președintele primei asociații rome din România (1926) și fondatorul primului ziar rom (1934), este înmormântat în cimitirul din Calbor (Brașov). Monumentul său funerar, neinscripționat, atrage atenția privitorului. Acesta are o înălțime de circa 2 m și îmbină simbolic crucea de fier, florile de crin stilizate și sulițele.
Datorită proiectului Rom(a)Nor Interferences, casa lui Lazăr Năftănăilă din Calbor nr. 256 va putea fi vizitată în Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti.
Se încarcă comentariile...
