Mărci românești care nu se mai fabrică. Tohan, istoria celei mai vândute biciclete din România
0Sute de mii de români au avut o bicicletă Pegas sau Tohan. Alte zeci de mii au avut o motoretă Mobra. Fabrica de la Zărnești le-a produs ca o acoperire a producției de armament în perioada comunistă
Visul oricărui copil în ultimii ani ai perioadei comuniste era să primească o bicicletă Pegas. Mulți dintre adulți aveau și ei câte un vehicul pe două roți cu marca Pegas sau Tohan, fabricat de aceeași Uzina 6 Martie Zărnești sau chiar o motoretă montată aici.
Cu sloganul „Bicicleta Pegas - Cucerește Orașul”, fabrica din județul Brașov a vândut nenumărate biciclete din gama celor 27 de modele Pegas.
Înființată în anul 1938, ca parte a grupului Malaxa, 6 Martie Zărnești (cum s-a numit în cea mai mare parte a timpului) a produs de-a lungul timpului armament, dar și biciclete și motorete.
Din anul 1948 până în anul 1990, societatea și-a desfășurat activitatea sub denumirea de Uzina 6 Martie Zărnești, iar din anul 1990 până în anul 1998, societatea s-a numit Uzina Mecanică Tohan Zărnești.
În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, fabrica a fost una foarte importantă, deoarece producea armament. Comuniștii au încercat să ascundă activitatea principală a fabricii prin producerea de biciclete și motorete. S-a ajuns, astfel, ca la Uzina 6 Martie să se fabrice chiar și 17.000 de biciclete într-o lună.
Prima bicicletă - Victoria
Prima bicicletă care a ieșit pe poarta fabricii, în 1954, se numea Victoria și era destinată adulților. Cinci ani mai târziu, în 1959, uzina de la Zărnești se mândrea și cu primele motorete, Carpați și Carpați Super, iar din 1967 copiii s-au putut bucura de prima bicicletă destinată lor, Pionier.
În același an 1967 apărea bicicleta Tohan, una care avea să facă istorie, fiind în fapt cea mai vândută bicicletă românească.
Un an mai târziu, uzina venea pe piață cu bicicletele Junior și Pegas, ambele pentru copii. După apariția motoretei Mobra 50, în anul 1971, avea să apară, un an mai târziu, un model Pegas și pentru adulți.
Producția s-a diversificat foarte mult din anul 1975. A fost mai întâi lansarea modelului Pegas pentru copiii sub 10 ani, după care, în anul următor, 1976, au apărut motoretele Mini-Mobra și Hoinar. Realizarea de vârf a perioadei comuniste a fost bicicleta Pegas 1027 Campion, cu cinci viteze, produsă în anii 1980.
După Revoluție, producția s-a modernizat
După căderea comunismului, la Zărnești au apărut bicicleta de munte cu 18 viteze și frâne Cantilever și bicicleta pentru cros. O perioadă s-au construit și biciclete pentru fitness. Din 1994 s-a sistat producția motoretei Hoinar. Motoarele motoretelor se produceau la Metrom Brașov. În anul 2004, fabrica mai producea 1.500 de biciclete și 100 motorete anual.
Numărul de angajați ai uzinei a depins în mare măsură de activitatea civilă a acesteia, deoarece partea de armament a fost mult mai constantă. Uzina de la Zărnești a atins numărul maxim de angajați în 1991, când aici munceau puțin peste 12.000 de oameni. La un oraș cu o populație de 26.000 de locuitori, numărul era foarte mare, mai ales că mai existau și alte fabrici în oraș.
Din 1998, producția de componente civile a dispărut și de atunci nu se mai fabrică bicicleta Pegas. La uzina zărneșteană se mai produce doar armament, și nu unul depășit. Aici se fabrică muniție pentru artilerie, de la calibrul de 76 mm până la 130 mm, așa cum folosesc tancurile moderne. Tot aici se fabrică și rachete, atât sol-sol, cât și aer-sol, a căror rază de acțiune depășește 20 de kilometri.
Cea mai mare explozie din România a pus în pericol chiar și Brașovul
În anul 1983, la Zărnești a avut loc o explozie de mari proporții, în urma căreia au murit mai multe persoane. Presa vremii nu a relatat despre eveniment, însă suflul exploziei s-a resimițit până departe, iar rudele au primit sicrie cu pământ. 18 persoane au murit pe loc, iar alte 78 au fost rănite în cea mai mare explozie din România.
Și Brașovul a fost la un pas de dezastru în acea zi de 5 mai. În curtea uzinei exista o garnitură de tren plină cu rachete de proveniență străină. Puțin a lipsit ca și acestea să sară în aer, iar raza lor de acțiune era de peste 40 de kilometri și nimeni nu le-ar fi putut controla.
În jurul celor 13 vagoane plutește, și astăzi, misterul, deoarece directorul fabricii de atunci nu a vrut să repare rachete despre care nu știa dacă au fost respectate normele când au fost fabricate în China, Coreea de Nord sau țări arabe, însă acestea au ajuns, totuși, în curtea uzinei.
De asemenea, supraviețuitorii exploziei spun că în acea zi au văzut un personaj în salopetă, pe care nu îl cunoștea nimeni, cu un pachet sub braț, învelit în ziare. Omul a plecat fără pachet și, la scurt timp, a avut loc explozia. Ipoteza unui act de sabotaj nu a fost, însă, confirmată.
Gluma cu bicicleta și mitraliera
„Văzând că prietenul său care lucra la fabrica de caşcaval e din ce în ce mai prosper, un proletar român care lucra la fabrica de biciclete l-a întrebat ce face de-o duce aşa de bine. Amicul i-a răspuns că, în fiecare zi, când iese din fabrică ascunde o rotiţă de caşcaval în sân, pe care-o vinde vecinilor din bloc, astfel că mai câştigă un salariu în plus, îndemnându-l şi pe el să facă la fel, adică să şterpelească ba un pinion, ba o rotiţă, ba lanţul de transmisie, astfel ca acasă să poată asambla o bicicletă, pe care s-o vândă la negru. Reîntâlnindu-l după câtva timp, insul de la fabrica de biciclete era la fel de posomorât şi, întrebat care-i pricina, a răspuns că zadarnic şi-a umplut apartamentul cu piese furate, fiindcă, oricum le-ar asambla, de fiecare dată, în loc de bicicletă, îi iese o mitralieră”, era o glumă din perioada comunistă.
Se încarcă comentariile...
