Curiozităţile Ursului Carpatin: de ce parcurge peste 100 de kilometri în fiecare zi şi cum se explică faptul că preferă dulciurile şi berea
0
Vânătorii spun că pe teritoriul României există 6.000 de urşi carpatini, însă nu se cunoaşte cu exactitate care este numărul lor. De exemplu, asociaţiile de protecţie a animalelor susţin că ar fi vorba despre 3.500 de astfel de animale. Chiar şi aşa, studiile arată că în ţara noastră trăiesc cei mai mulţi urşi din toată Europa.
Ursul brun este răspândit în toată lumea. Populaţii mari de urşi se găesc în America şi Canada. Cei mai mulţi sunt însă în Rusia, unde se estimează că trăiesc peste 100.000 de exemplare. Dacă excludem Rusia, România este ţara europeană cu cei mai mulţi urşi, deşi numărul lor exact este o mare dispută între vânători şi asociaţiile care protejazează ursul. Deşi este o specie protejată prin lege, în România, se vânează annual peste 400 de urşi. Se estimează că în Europa mai sunt acum 14.000 de urşi bruni.
„Numărul exact al urşilor din România nu îl ştie nimeni. Este, însă, dovedit că la noi în ţară trăiesc cei mai mulţi urşi din Europa. Autorităţile spun că la noi mai sunt 6000 de urşi, dar eu am mari rezerve. Se anunţă o cifră mai mare pentru ca şi cota de recoltare (numărul urşilor care pot fi vânaţi) să fie mai mare. Deşi România a semant Convenţia la Berna şi ursul este protejat prin lege, la noi nu se respectă lucrul acesta. Asociaţiile care vor să îi protejeze spun că mai sunt doar 3500 de urşi. O cifră exactă nu poate fi cunoscută pentru nu am avut o numărătoare imparţială, făcută de experţi din străinătate. Oricum este foarte greu să-i numeri. Urşii seamănă între ei, au toţi coada scurtă şi se ştie că parcurg distanţe de zeci de kilomteri într-o noapte. Azi poţi să îl numeri într-un loc, iar mâine să îl numeri în altul. Este imposibil să-i deosebeşti“, ne-a declarat Cristina Lapis, adminsitratorul Rezervaţie de Urşi de la Zărneşti cea mai mare din Europa.
Ursul s-a mutat la munte
În secolul XIX în România se puteau vedea urşi chiar şi în zonele de câmpie şi chiar în Delta Dunării. Urşii au fost însă exterminaţi din zonele joase pentru a nu împiedica dezvoltarea agriculturii. Astăzi ursul brun preferă să trăiască în zonele mai muntoase de-a lungul lanţului Carpatic. Se ştie că preferă zonele mai izolate. În ultima vreme însă urşii şi-au cam schimbat gusturile şi nu se mai tem să iasă din păduri. La Braşov de exemplu, în cartierul Răcădău au devenit un fel de locatari de ocazie. Pot fi văzuţi des la tomberoane căutând mâncare. Au fost denumiţi urşii gunoieri. Deşi vânători le duc mâncare în pădure, urşii nu renunţă la obiceiul de a coborî în cartier. Braşovul este unul dintre judeţe cu ei mai mulţi urşi din România, populaţii mari de urşi mai regăsindu-se şi în Harghita şi zona muntoasă din Moldova. Scăderea continuă a numărul urşilor este dată şi de distrugerea habitatului.
„Ursul este considerat specie vulnerabilă în România. Vulnerabilitatea speciei este generată în prezent de distrugerea habitatului natural. În judeţul Braşov din datele centralizate în sezonul de vânătoare 2014-2015 mai există aproximativ.1000 urşi bruni“, ne-a declarat Mirela Moisă de la Asociaţia de Protecţie a Mediului Braşov.
Curiozităţile ursului brun
Ursului îi place mult să se deplaseze. Poate să parcurgă şi 150 kilometri într-o singură zi. Deşi este cunoscut ca un animal fioros, nu este un prădător prin definiţie. Nu atacă decât dacă se simte ameninţat sau dacă este rănit.
Ursul poate atinge la maturitate dimensiuni împresionante. Poate avea până la 2,5 metri şi poate cântări chiar şi 600 de kilograme. În libertate trăieşte până la 35 de ani, dar este mai longeviv dacă este ţinut în captivitate şi poate ajunge până la vârsta de 50 de ani. Ursul nu vede foarte bine şi se bazează foarte mult pe auz şi miros. Se poate căţăra în copaci, iar în zonele în pantă preferă să se rostogolească. Are doi duşmani cunoscuţi: omul şi lupul. Este un animal solitar care nu trăieşte în haită.
Ursul atinge maturitatea sexuală la patru ani, iar gestaţia femeilor este de 7-8 luni. Se spune că o ursoaică poate naşte de la unul până la doi sau chiar trei pui odată. Contrar dimensiunilor ursului, la naştere puii sunt foarte mici. Se nasc orbi, iar văzul li se dezoltă ulterior. Spre deosebire de alte specii, urşii au mare grijă de puii lor, iar aceştia stau lângă mamelor până la doi ani.
Urşii nu mai hiperbernează toată iarna
Cu toţii au învăţat că ursul se retrage iarna în bârlog, unde hipernează şi abia la primăvară mai scoate capul afară. Situaţia nu mai stă chiar aşa. Urşii sunt hrăniţi acum în păduri de vănâtori şi s-au învăţat să iasă şi peste iarnă să mănânce. O demonstrază şi urşii aflaţi în Rezervaţia de la Zărneşti. „Ursul nu hibernează toată iarna dacă are mâncare. Şi la noi la rezervaţie ies odată la câteva zile iarna, se plimbă şi caută să vadă dacă li s-a pus de mâncare. Apoi se retrag în bârlog şi revin din nou peste câteva zile“, a mai spus Cristian Lapis.
Ursul, amator de dulciuri şi bere
Ursul este cunoscut ca un animal pofticios care mănâncă aproape orice. În pădure se hrăneşte cu jir, ghinde, castane, fructe de pădure, dar şi insecte melci, peşte sau păsări. Îi plac mult şi dulciurile, lucru demonstrat deja. Vânătorii le duc de multe ori dulciuri urşilor în pădure, iar acestea reprezentă un adevărat festin. În România au fost şi mulţi urşi ţinuţi în captivitate care au fost hrăniţi ca oamenii. Aşa s-a aflat că ursului îi place foarte mult berea.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
