FOTOREPORTAJ Oamenii pentru care salvarea şi protejarea semenilor sunt misiuni şi ordine de serviciu

Serviciul lor implică o permanentă pregătire fizică şi psihică. FOTO: N.Butnaru

Sunt primii chemaţi atunci când ordinea şi siguranţa publică sunt în pericol, sunt primii care întind gardurile metalice pentru a-i ţine la distanţă pe manifestanţi, sunt primii care intervin pentru a-i linişti pe suporterii agitaţi, sunt primii care înoată prin zăpezi pentru a scoate bătrânii din casele îngropate sub omăt.

Sunt de ani buni sub comanda colonelului Vasile Silion, omul care i-a strunit şi la bine şi la greu, omul sub comanda căruia au intervenit şi pentru aplanarea conflictelor stradale, dar şi pentru liniştirea credincioşilor care se îmbulzeau să sărute moaştele, or să ia Aghiazmă Mare.

Vorbim aici despre oameni care nu precupeţesc nimic în a-şi risca viaţa pentru a o salva pe a celor din jurul lor. Au deseori misiuni care pentru alţii ar părea imposibile. Să ne amintim poveştile de viaţă şi exemplele de dăruire pe care le-a adus în timpul zăpezilor de anul trecut, când au scos pe braţe din casele înzăpezite bătrânii singuri şi neputiincioşi. Să ne amintim şi faptele de arme, când au prins şi decapitat întregi reţele de tâlhari şi contrabandişti. Bineînţeles, ei sunt doar o verigă a ceea ce generic numim forţele de ordine, însă, în colaborare cu alte instituţii e resort, aceştia chiar sunt oamenii ce fac minuni.

Şi sunt primii în multe situaţii limită prin care semenii lor trec, sunt primii care dau piept cu manifestanţii, tot ei îi ascultă, îi rânduiesc pe credincioşi la pelerinajul e la Izvorul Tămăduirii. Sunt primii în multe situaţii, iar astăzi este ziua lor: se împlinesc 163 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române.

În întâmpinarea acestei zile, jandarmii brăileni au organizat campionate e şah, tenis, fotbal, ar şi Cupa Presei la tir, expoziţie de echipament şi arme pentru autoapărare, precum şi o zi a porţilor eschise.

400 de copii îi vizitează astăzi, intră în lumea lor, le adresează întrebări şi, nu în cele din urmă, le mulţumesc fiindcă există.

Nu ne-am propus să le spunem, pur şi simplu, "La mulţi ani!", ci să vă dezvăluim personaje ale acestei Arme, oameni care dincolo de uniformă, ştiu să vorbească atât cu ţâncul pasionat de armele lor, cât şi cu profesorul-doctorul universitar care-i întreabă despre pregătirea lor profesională.

Mulţi sunt aceia care spun că a fi jandarm e uneori prea mult, dar a fi femeie jandarm e de-a dreptul dificil. Nu acelaşi lucru poate spune Gabriela Prodan. Iată povestea ei, aşa cum a fost surprinsă de către jurnaliştii Adevărul de Brăila.

Profesoara Gabriela Prodan a decis să se reprofileze şi a ales să fie în slujba legii. Fosta atletă a trecut cu brio examenele şi acum ocupă postul de subofiţer în cadrul Detaşamentului Mobil al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi. 

Profil

Născută

10 iunie 1971, Brăila

Educaţie

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti

Familie

Căsătorită, are o fetiţă de opt ani

Profesie

Jandarm – subofiţer Detaşament Mobil

“Am fost întrebată la un moment dat dacă aş avea curajul să susţin un concurs pentru un post la Jandarmerie. Şi am răspuns simplu: da”, şi aşa a început povestea Gabrielei Prodan, subofiţer la Detaşamentul Mobil din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Brăila. “Ştiam care este activitatea acestei instituţii de la soţul meu angajat mai vechi în acest sistem. Am decis să încerc, să văd dacă pot să fac faţă unei noi provocări, schimbări. După ce am susţinut examenele şi le-am promovat am început să îndrăgesc această meserie. Lucrez aici din 2006 şi nu aş schimba această slujbă pentru nimic. Chiar îmi place ceea ce fac. Ritmul impus este susţinut şi te menţine alert tot timpul”, povesteşte Gabriela. 

Iubitoare a sportului încă din copilărie, Gabriela a practicat atletismul, sport care avea să-i asigure mai târziu şi o slujbă, asta pentru că după ce a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti a fost pentru 10 ani profesor de educaţie fizică şi sport la gimnaziu, atât la şcoli din municipiu, cât şi din judeţ. Odată apărută provocarea, Gabriela a prins repede gustul meseriei de jandarm şi spune că nicio misiune nu se aseamănă cu cealaltă şi trebuie tot timpul să fie pregătită pentru orice.

Sacrificii şi împliniri

“Atunci când sună telefonul familia o laşi acasă şi nu poţi ştii când te vei reîntoarce. Laşi copilul acasă şi te duci să-ţi faci meseria”. Aşa s-a întâmplat şi în urmă cu doi ani când Gabriela a plecat împreună cu alţi colegi la Tecuci, la inundaţii pentru a le da o mână de ajutor sinistraţilor. Timp de trei zile nu a ştiut prea multe despre familia sa, priorităţile fiind oamenii ale căror case au fost năruite de ape: “Am mers să-i sprijinim pe sinistraţii care nu mai aveau nimic, nu aveau unde să stea şi au fost cazaţi la o unitate. Reacţia omului de rând care se află în necaz, îţi cere ajutorul şi în final îţi mulţumeşte pentru că l-ai ascultat şi ajutat te mobilizează”. 

Meserie dură

Gabriela crede că într-o lume a bărbaţilor, femeile îşi au rostul lor. Spre exemplu, au fost situaţii când în judeţ, pe la diverse discoteci unde au fost solicitaţi jandarmii, Bărbaţii au cedat armele albe femeilor din anturajul lor gândindu-se că astfel vor scăpa de percheziţia corporală. Socoteala lor a fost însă greşită pentru că aici au intervenit jandarmeriţele care la percheziţionarea femeilor respective au descoperit foarte multe arme albe.  

Întrebări şi răspunsuri

Cum poate fi descrisă profesia de jandarm?

G. P.: “Este o muncă solicitantă, interesantă, e un mod de viaţă. Atunci când suntem solicitaţi pentru o misiune nu avem de unde să ştim cu cine ne întâlnim. Practic intrăm în contact cu  toate categoriile sociale, cei care comit fapte antisociale provin din pături sociale diverse”. 

Este o meserie periculoasă? 

G. P.: “Misiunile sunt diversificate, dar de cele mai multe ori simpla prezenţă a jandarmilor în zona în care ne-a fost semnalată o problemă intimidează şi impune respect. Nu am avut probleme deosebite până acum. Au mai fost situaţii tensionate, dar care s-au rezolvat în cele din urmă”. 

Ce-i place

“Bineînţeles că îmi place mult ceea ce fac. Fiecare zi de muncă este altfel, nu are cum să intervină rutina. Este o meserie imprevizibilă şi niciodată nu ştii ce te aşteaptă. Trebuie să mă concentrez şi să fiu în stare de alertă tot timpul pentru că altfel pot să apară riscuri”, spune Gabriela Prodan.  

Ce nu-i place

“Nu-mi place să aud oamenii în jurul meu înjurând şi comportându-se urât. Nu îmi plac aceste situaţii. Nu cred că oamenii trebuie să se comporte urât în viaţa de zi cu zi şi nici să injure pentru a demonstra ceva. Dacă fiecare se comport civilizat lucrurile se rezolvă mult mai bine”, a conchis jandarmeriţa. 

SORIN NEFTODE

Sorin Neftode este plutonier şi omul care, alături de maiorul Iulian Timofei ţine legătura cu presa. Este portavocea instituţiei şi o face bine. El le explică jurnaliştilor tainele jandarmilor.

De şapte ani lucrează la Jandarmerie, iar de trei ani este omul de legătură al acestei instituţii cu mass-media şi cu brăilenii, fiind purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Profil

Născut. 9 mai 1979, Brăila

Studii. Facultatea de Management şi Marketing în Afaceri Economice la Universitatea „Constantin Brâncoveanu”

Profesie. Jurist, economist, purtătorul de cuvânt al IJJ 

Familie. Căsătorit

Deşi nu a avut pe nimeni în familie care să-i insufle dragostea pentru cariera militară şi uniformă, după terminarea stagiului în Armată s-a îndreptat spre viaţa cazonă. A ales Jandarmeria şi spune că a meritat fiecare efort. În 2002, s-a angajat la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Brăila pe funcţia de subofiţer operativ, iar după cinci ani a ajuns la Biroul de Presă. 

Imediat după angajare a urmat mai multe cursuri care l-au ajutat pe tot parcursul activităţii desfăşurate aici. În 2003, a absolvit un curs de asigurare şi restabilire a ordinii publice la Centrul de Pregătire al jandarmilor din Gheorghieni. 

„Şeful acelei şcoli mi-a înmânat diploma şi mi-a spus că sunt şef de promoţie şi acest lucru m-a făcut să fiu mândru de ceea ce realizasem şi să îmi doresc să continui pregătirea pentru a fi mereu la curent cu toate noutăţile”, povesteşte Sorin Neftode. 

În august 2004, a absolvit Facultatea de Management şi Marketing în Afaceri Economice, iar apoi a urmat pentru un an cursurile postuniversitare de specialitate „Ordine Publică” la Academia de Poliţie „Al. I. Cuza” Bucureşti pentru ca mai apoi să se înscrie la Facultatea de Drept.

De la Intervenţii, la Biroul de Presă

De aproape trei ani este omul de legătură dintre Jandarmerie şi brăileni, asta după ce în ianuarie 2007 a apărut oportunitatea de a munci la acest birou. „Odată cu preluarea acestei slujbe, buletinul de presă a început treptat să fie transmis mai mult electronic, iar de câte ori am avut posibilitatea am pus la dispoziţia mass-media şi a brăilenilor fotografii şi înregistrări de la diverse evenimente”, a punctat purtătorul de cuvânt al jandarmilor, care a adăugat că a început activitatea de la munca din stradă şi că acest lucru i-a fost extrem de folositor pentru că astfel a acumulat experinţă. 

„Astfel am şansa de a le arăta brăilenilor realizările instituţiei, dar şi problemele cu care se confruntă aceasta pentru a rezolva o situaţie”, a spus plutonierul. 

Amintiri de început

Una dintre primele misiuni pe care le-a avut purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei a fost participarea la căutarea unui puşcăriaş care evadase din închisoare. 

„Am primit informaţia că acesta fusese văzut în pădurea din Stejarul. Era o vară foarte călduroasă. Am ieşit din pădure la un moment dat şi am continuat căutările într-un lan de porumb. Îmi amintesc că a fost o informaţie eronată şi că bărbatul a fost prins în cele din urmă, dar într-o altă zonă, la distanţă de locul în care ne aflam”, povesteşte plutonierul. 

Întrebări şi răspunsuri

Munca la Biroul de Presă este uşoară?

„Din exterior este probabil o muncă uşoară, însă din interior, îţi trebuie mult timp alocat acestei funcţii. În cazul unor evenimente produse care ţin de instituţia noastră trebuie să fii la curent cu orice se întâmplă zi şi noapte, chiar dacă nu eşti mereu pe teren. Consider importantă această muncă pentru că astfel realizările şi munca pentru obţinerea acestora sunt aduse în atenţia opiniei publice”. 

Participaţi la misiuni?

„Chiar dacă sunt la acest birou particip împreună cu colegii mei la misiuni pornind de la asigurarea ordinii publice la anumite evenimente până la intervenţii pentru aplanarea unor scandaluri”. 

Ce-i place

„Îmi place să nu înşel aşteptările unei persoane. Îmi place să dau respectul cuvenit celor care merită acest lucru şi în afară de asta îmi plac mişcarea, sportul. Îmi place să alerg şi încerc să fac acest lucru atunci când am puţin timp. Nu în ultimul rând, îmi plac câinii lupi, am şi eu un exemplar acasă în vârstă de doi ani”, a mărturisit plutonierul. 

Ce nu-i place

„Nu îmi plac oamenii needucaţi, fără bun simţ, în faţa cărora nu poţi să-ţi scoţi pălăria. Nu-mi place duplicitatea oamenilor şi totodată nu-mi place minciuna. Nu agreez persoanele care nu se ţin de cuvânt”, a conchis interlocutorul nostru.