Cum au reuşit brăilenii cu spirit civic să blocheze defrişarea câtorva hectare de pădure la marginea oraşului
0
Intenţia câtorva afacerişti brăileni de a defrişa mai multe hectare de la marginea oraşului pentru a construi un ”complex social - sportiv” s-a lovit de o opoziţie atât de puternică din partea comunităţii locale încât autorităţile de mediu s-au văzut nevoite să respingă proiectul.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila a emis, miercuri, 27 ianuarie, aviz nefavorabil pentru scoaterea din fondul forestier a 13 hectare din pădurea Stejaru, suprafaţă de teren pe care un grup de investitori intenţiona să pună bazele unui proiect intitulat Ansamblul Social – Sportiv „Dunărea” Brăila.
În lipsa avizului de mediu, Planul de Urbanism Zonal (PUZ) aferent proiectului nu poate fi aplicat. În consecinţă, grupul de interese care intenţiona să facă defrişări trebuie să renunţe la idee.
Prin PUZ-ul pentru care au solicitat aviz de la Mediu, investorii anunţau că vor să scoată din circuitul forestier 13 hectare de pădure pentru a amenaja un bazin de înot, o sală de forţă şi fitness, 35 de terenuri sportive, dintre care două terenuri de handbal, două terenuri minifotbal cu tribune, şase terenuri de volei, două piste popice, o pistă de alergări, un teren minirugbi, 12 terenuri de tenis de câmp, două terenuri de baschet, şase terenuri badminton, o pistă de carting, toate cu dotările aferente, căi de acces, vestiare, utilităţi.
Pe lista investitorilor figurează persoane prea puţin cunoscute publicului larg, care nu s-au făcut remarcate până acum nici în afaceri şi nici în politică: Valentin Chisoceanu, Vladimir George Iurov şi Elena Iurov, Romeo Costel Guruianu, Otilia Niţă, Leonard Mîrza şi Laurenţia Mîrza, Cristian Niţă, Jean Cristian Mîrza, Alexandra Periverzof, Virgil Voicu, Gina Chisoceanu, Ionel Stănilă, Gabriela Stănilă, Mihai Bogdan Periverzof.
Respectivii investitori au început încă din 2011 demersurile necesare pentru a primi permisiunea de a face defrişări în pădurea Stejaru. Aceştia au intrat în posesia a 13 din cele 400 ha ale pădurii Stejaru, achiziţionând respectiva suprafaţă forestieră de la o bucureşteancă. Aceasta obţinuse titlul de proprietate pe 31 ha din pădurea de la marginea Brăilei în urma unui schimb de terenuri. Mai exact, Carmen Toma, din Bucureşti, revendicase drept moştenire de pe urma bunicului său 31 ha de pădure de salcâm pe raza localităţii brăilene Cuza Vodă. Cum pădurea respectivă nu mai exista fizic de multă vreme, Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a găsit de cuviinţă să o împroprietărească pe respectiva moştenitoare cu o porţiune din pădurea Stejaru, deşi această pădure a aparţinut dintotdeauna statului român. Astfel, Carmen Toma a devenit proprietară, iar în scurt timp le-a vândut porţiunea ei de pădure investitorilor menţionaţi.
Lunga bătălie care a avut ca miză integritatea pădurii de lângă Brăila
Conform procedurii legale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila a solicitat investitorilor să prezinte un raport de mediu din care să reiasă ce impact va avea proiectul lor asupra Pădurii Stejaru. Respectivul raport a fost întocmit de o firmă din Galaţi, însă APM Brăila a avut mai multe nelămuriri pe marginea sa, cerând să se refacă anumite documente. Procedura de avizare s-a întins, astfel pe durata a câtorva ani, iar investitorii nerăbdători au dat în judecată Agenţia de Mediu Brăila, pe motiv că tergiversează lucrurile. Curtea de Apel Galaţi a emis o rezoluţie, în ianuarie 2015, prin care obliga APM Brăila ca, în decurs de un an, să parcurgă toată procedura prevăzută de lege şi să dea un verdict final în privinţa emiterii sau nu a avizului de mediu.
Intenţia investitorilor a fost încă de la început vehement contestată de opinia publică brăileană, în frunte cu mai multe organizaţii de protecţie a mediului. Pe parcursul anului trecut, s-au făcut campanii pe reţelele de socializare, dar şi manifestaţii publice, în care s-a spus un "NU" hotărât defrişărilor. În cadrul uneia dintre demonstraţiile publice, mai mulţi brăileni au scris cu trupul lor litera „NU”, iar fotografia realizată de sus cu o dronă a devenit reprezentativă pentru campania dusă împotriva defrişării.
Aceeaşi atitudine au avut-o şi cei aproape 200 de brăileni care au participat la dezbaterea publică organizată, în luna decembrie 2015, conform procedurilor de avizare, de APM Brăila.
APM Brăila s-a încadrat în termenul de un an stabilit de Curtea de Apel Galaţi, iar pe 27 ianuarie a anunţat oficial decizia în ceea ce priveşte avizul de mediu pentru PUZ-ul Ansamblului Social
Sportiv „Dunărea.
Pe site-ul instituţiei, APM a precizat că a dat aviz negativ pentru proiectul ce implica defrişarea unei porţiuni din pădurea Stejaru, deoarece "implementarea planului va determina un impact negativ şi permanent asupra biodiversităţii".
Un alt motiv care a stat la baza deciziei a fost acela că "publicul şi autorităţile interesate s-au exprimat ferm împotriva tăierii arborilor din pădurea Stejaru şi implicit împotriva implementării planului propus, prin: puncte de vedere transmise în scris şi/sau prezentate la şedinţa publică de către autorităţi, opinia exprimată de cele 163 de persoane participante la dezbatere, 13 adrese ale publicului, listele cu 1.590 semnături olografe şi on-line".
Este evident, aşadar, că reacţia opiniei publice a avut un cuvânt important de spus în respingerea solicitării de defrişare a copacilor din pădurea Stejaru.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
