Cât de periculoasă este apneea în somn şi cum poate fi diagnosticată şi tratată această boală

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pacienţii cu suspiciune de apnee sunt monitorizaţi cu aparatura specială din dotarea laboratorului de somnologie din cadrul Spitalului de Penumoftiziologie Brăila  FOTO Florentin Coman
Pacienţii cu suspiciune de apnee sunt monitorizaţi cu aparatura specială din dotarea laboratorului de somnologie din cadrul Spitalului de Penumoftiziologie Brăila  FOTO Florentin Coman

Un somn odihnitor este esenţial pentru o viaţă sănătoasă. Mai mulţi factori, care ţin atât de cauze medicale cât şi de stilul de viaţă, pot contribui la tulburări ale somnului ce duc la înrăutăţirea stării de sănătate.

Specialiştii Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila, în cadrul căruia funcţionează un Laborator de Somnologie, atrag atenţia că tulburările respiratorii din timpul somnului reprezintă o problemă majoră de snănătate publică, cu multiple cauze, cea mai comună cauză medicală tratabilă fiind cea obstructivă, mai exact Sindromul de Apnee în Somn de tip Obstructiv (SASO).

„Boala se datorează în principal obezităţii, aflată într-o creştere alarmnantă în ultimii ani, dar şi altor cauze - deformări faciale, boli endocrine etc. Implicaţiile sunt multiple, atât socio-economice - scăderea capacităţii de muncă şi/sau concentrare, număr crescut de accidente auto, cât şi medicale - asocierea complicaţiilor şi comorbidităţilor cardiovasculare. Frecvenţa cu care SASO este ţntâlnit în populaţia generală neînsoţit de somnolenţă este de 9% la femei şi 24% la bărbaţi”, precizează dr. Mihaela Marţius, medicul care coordonează activitatea respectivului laborator încă de la înfiinţare, din anul 2007.

Potrivit dr. Marţius, apneea de tip obstructiv are multiple consecinţe cardiovasculare: aritmii, hipertensiune arterială, boală coronariană ischemică, infarct miocardic, insuficienţă cardiacă, hipertensiune pulmonară, accidente vasculare celebrale, moarte subită nocturnă etc.

Sindromul de apnee în somn este însoţit uneori de somnolenţă excesivă în timpul zilei, sforăit, opriri frecvente ale respiraţiei în timpul somnului semnalate de anturaj şi treziri de scurtă durată ce determină întreruperi frecvente ale somnului în timpul nopţii. Din acest motiv, persoanele care suferă de această boală nu ar trebui să conducă autovehicule.

Diagnosticul SASO se pune în laboratorul de somnologie al Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila, în urma unei înregistrări pligrafice/polisomnografice, în cadrul căreia se monitorizează sforăitul şi opririle de respiraţie ce apar în timpul somnului, stadiile somnului, mişcările toraco-abdominale, mişcările de picioare. Se asemenea, se monitorizează pulsul. Sute de pacienţi au fost monitorizaţi astfel, în decursul celor 9 ani de când funcţionează laboratorul.

În caz de confirmare a diagnosticului de SASO sau a altor tulburări respiratorii, prima măsură este iniţierea în spital a terapiei ventilatorii, prin monarea unei măşti conectate la un aparat special, ce va furniza pacientului presiuni de aer progresiv crescânde, pentru corectarea apneilor din timpul somnului.

Citiţi şi

Brăila

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite