Balta Mică a Brăilei devine o atracţie turistică de succes
0Parcul Natural Balta Mică a Brăilei devine tot mai cunoscut pe plan naţional şi internaţional, iar numărul turiştilor care îl vizitează este tot mai mare. Administraţia parcului afirmă că, în sezonul estival, vin în medie 8.000 de vizitatori dornici să vadă frumuseţile a ceea ce a mai rămas din fosta baltă a Brăilei şi din ascunzătorile celebrului bandit Terente.
Notorietatea parcului a fost ajutată de un proiect cu finanţare europeană a cărui implementare a început în 2011. Prin acest proiect intitulat "Managementul capitalului natural din Balta Mică a Brăilei prin abordare integrată, evaluare şi conştientizare" s-au investit până în prezent 3 milioane de euro, adică în jur de 12,7 milioane de lei.
Proiectul a presupus reconstrucţia ecologică a 215 hectare din ceea ce era odată pădurea aluvială din Balta Brăilei, înlocuindu-se speciile de plop euroamerican, introduse artificial, odată cu îndiguirile din anii 60, cu specii specifice zonei, precum plopul alb şi plopul negru. Tot la capitolul investiţii realizate se numără şi 4 observatoare plutitoare, numeroase studii privind biodiversitatea existentă în arealul protejat, dar şi îmbunătăţirea percepţiei publicului (comunităţi locale învecinate parcului, vizitatori, elevi) despre extraordinara valoare a patrimonului natural din Balta Mică a Brăilei.
„Proiectul a avut 3 acţiuni mai importante şi alte 4 activităţi auxiliare. O primă etapă a fost revizuirea ediţiei a doua a planului de management, ceea ce a constat în măsuri de conservare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar pe Natura 2000. Natura 2000 este o reţea de arii protejate la nivel comunitar, care este numai pe teritoriul Uniunii Europene. Prin aceste măsuri noi încercăm să le protejăm şi să le asigurăm o stare de conservare favorabilă. O altă acţiune a fost reconstrucţia ecologică a fostei păduri aluviale dar şi îmbunătăţirea infrastructurii turistice de vizitare, atât cea terestră cât şi navală.
E în construcţie acum un centru de vizitare şi comunicare care este plutitor şi itinerant. Asta înseamnă că va avea muzeu, sală de conferinţă, dormitoare pentru voluntari, bibliotecă. Va avea o capacitate de 80 de persoane. Asta le-a plăcut mult celor de la UE. Ideea că mergem cu muzeul şi sala de conferinţe prin toate localităţile riverane. Şi a patra acţiune a fost realizarea unui pachet întreg de conştientizare precum realizarea unor materiale informative, îndrumare de conduită ecologică, plus broşuri şi, foarte important, un film despre parc", a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, managerul de proiect, biologul Anca Elena Andrei.
Pentru 350 de lei, cât costă un sejur de 3 ore, într-un vaporaş, turiştii pot vedea numeroase specii protejate de păsări, peşti, reptile, dar şi zone de vegetaţie forestieră mărginite de "buchete" de nuferi albi. Însă pentru un sejur de 5 zile, turiştii mai pot face în plus şi echitaţie, plimbări cu barca, drumeţii în căruţe cu coviltir, canotaj sau pot merge pe urmele lui Panait Istrati.
"Aici se găseşte şi vulturul codalb. Este o pasăre care ocupă vârful piramidei trofice. Este cea mai mare pasăre din ţară având o anvergură a aripilor de 2,5 metri. Tot aici mai găsim cormoranul mic, o specie rară. Se estimează că pe plan mondial există doar 14.000 de exemplare din care vreo 40 sunt în Delta Dunării şi în Balta Mică a Brăilei. Dacă vorbim de specii de peşti, se întâlnesc aici sturionii, care sunt din ce în ce mai rari, la amfibieni găsim brotăcelul care este o broscuţă mică ce trăieşte în arbori, o altă specie rară. Vă spun sincer, când vin străinii la noi rămân uimiţi câte specii văd aici. Avem pachete turistice şi capacităţi de suport turistic cam de 15 turişti pe zi, dar numărul variază. Anul acesta am avut şi vreo 7 grupuri de turişti din Germania. Străinii sunt tot mai interesaţi de noi", a subliniat directorul Administraţiei Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, Radu Moisei.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
