Documentul vechi de 400 de ani care i-a alimentat lui Eminescu discursul naţionalist. Cum arată în original harta „Daciei Mari“, desenată în secolul XVI
0
La sfârşitul secolului al XIX-lea, intelectualii români în frunte cu Mihai Eminescu visau la fondarea unui stat ocupat de români în presupusele graniţe ale teritoriului locuit în vechime de geto-daci. Ideea le-a venit după ce-au văzut o hartă din secolul al XVI-lea, care se află astăzi în original la Biblioteca Judeţeană din Botoşani.
Veacul al XIX-lea a fost un adevărat secol al naţiunilor în Europa. Spiritul naţional şi dorinţa de autodeterminare a naţiunilor a fost de altfel o caracteristică a acestei perioade. Şi în Principatele Române ideea naţională a început să înflorească la începutul secolului al XIX-lea. După obţinerea Independenţei României în 1878, naţionaliştii români au trecut la o nouă etapă.
Şi anume dorinţa de a reîntregi România. Sau mai bine de zis de a dobândi de la marile puteri vecine vechile teritorii locuite majoritar de români. Este vorba bineînţeles despre Transilvania, Bucovina şi Basarabia. Tot intelectualii au fost motorul noului curent naţionalist-unionist. Iar către sfârşitul secolului al XIX-lea, în fruntea lor se afla şi poetul şi jurnalistul Mihai Eminescu. Acesta de altfel a fost un activist înfocat, manifestându-şi făţiş intenţiile prin editoriale şi articole în cotidianul ”Timpul”, dar şi prin adunări ilegale în ţinuturile româneşti aflate în stăpânirea Imperiului Austro-Ungar.
Visul lui Eminescu: Dacia lui Burebista
La începutul anilor '80 ai secolului al XIX-lea, Eminescu şi intelectualii grupaţi în jurul societăţii ”Carpaţii” au dat naştere unui proiect inedit dar utopic. Se numea ”Dacia Mare„ şi propriu-zis se urmărea constituirea unui stat românesc întins pe un vast teritoriu, în limitele presupuse ale Daciei din perioada lui Burebista. Propriu-zis societatea ”Carpaţii” era înfiinţată în 1882, mai precis pe 24 ianuarie 1882 la Bucureşti. Societatea ”Carpaţii” aduna toţi intelectualii naţionalişti din Vechiul Regat dar şi ”ilegalişti” din Transilvania, Bucovina şi Banat. ”Societatea Carpaţii avea drept ţintă refacerea Daciei Mari, proiect ce prefigurează România Mare de la 1918. Iar Eminescu era o personalitate centrală a Societăţii Carpaţii, principala voce pentru Transilvania, cum se exprimă N. Georgescu, ca şi pentru Bucovina sau Banat şi Basarabia“,preciza Theodor Codreanu în ”Eminescu-drama sacrificării”. Propriu-zis proiectul Daciei Mari însemna unificarea României cu Transilvania, Basarabia şi Bucovina dar şi cu alte teritorii locuite de români şi integrate politic la aceea vreme în Imperiul Austro-Ungar sau Imperiul Ţarist. Activitatea societăţii ”Carpaţii” pentru realizarea acestui obiectiv presupune în primul rând o propagandă intensivă atât în Vechiul Regat cât şi în regiunile mai sus menţionate.

Harta din secolul al XVI-lea este păstrată la Botoşani şi considerată un document extrem de valoros
De altfel încă din perioada studenţiei, Eminescu, un naţionalist convins, milita pentru această unificare. Sfida inclusiv pericolul reprezentat de autorităţile austriece care nu vedea cu ochi bună această activitate iredentistă şi uninistă. Sunt cunoscute numeroase articole ale poetului din perioada studenţiei la Viena prin care milita pentru unificarea Bucovinei şi Transilvaniei cu Moldova şi Ţara Românească. ”Cu o limpeziciune şi un curaj remarcabile publica în gazeta Federaţiunea din Peste, în aprilie 1870, o serie de articole („Să facem un congres“, „În unire e tăria“, „Echilibrul“), semnate cu pseudonimul Varro şi în care combătând cu energie dualismul, recomanda un congres general al naţiunii române, care să comunice tronului voinţa ei şi solidaritatea cu celelalte popoare asuprite din Austria. Articolele conţin violenţe şi îndrăzneli nemaipomenite“, arăta şi George Călinescu în „Viaţa lui Mihai Eminescu“. Mai apoi Eminescu, până la înfiinţarea societăţii ”Carpaţii” a participat alături de alţi intelectuali la întrunirile de la Putna, din inima Bucovinei, întruniri cu caracter iredentist. Odată cu Societatea Carpaţii, lucrurile devin însă cât se poate de serioase.
Pentru realizarea ”Daciei Mari”, Eminescu şi toţi intelectualii angrenaţi luptau pe toate fronturile. Pe lângă activitatea publicistă, Eminescu planifica alături de ceilalţi conspiraţionişti chiar o intervenţie armată revoluţionară în Transilvania, unificarea cu această provincie fiind primul etapă în realizarea ”Daciei Mari”. ” Prin 1882-1883, am mai spus-o, Eminescu era dispus să utilizeze chiar metodele organizatorice ale francmasoneriei pentru realizarea marelui său proiect de renaştere şi unitate naţională. Ministerul de interne atrăgea atenţia că filialele societăţii se extind rapid. Mai mult, cea din Ploieşti a creat subfiliale în Câmpina, Urlaţi, Mizil, Vălenii de Munte, că adunările se ţin în mare secret, că acţiunile sunt finanţate şi din Ardeal. Societatea era pregătită chiar şi pentru luptă armată“, preciza Theodor Codreanu. În acest context autorităţile austriece au intrat în alertă, mai ales că Eminescu oferise manifeste tinerilor transilvăneni care învăţau în Regat, să le distribuie în Ardeal.
Harta care a aprins imaginaţia lui Eminescu
Puţini ştiu însă că imaginaţia lui Eminescu privind o ”Dacie Mare” au fost aprinse de o hartă veche, de secol XVI. ”Este o hartă a Daciei, care a circulat pe teritoriul Ţărilor Române în secolul al XVIII lea, fiind mai apoi transmisă şi în secolul al XIX lea. Această hartă a aprins imediat scânteia intelectualilor care visau la înfăptuirea Daciei Mari, adică în hotarele ei antice”, precizează Iulian Moldovanu, bibliotecar la Biblioteca Judeţeană ”Mihai Eminescu” Botoşani. Aceea hartă se află astăzi în original la Biblioteca Judeţeană din Botoşani, în fondul ”Mihai Rogojanu”. Practic este o hartă care a făcut parte din primul atlas editat în Europa şi care reprezintă ţinuturile antice ale Daciei.
”Este o hartă din 1595 care a făcut parte din primul atlas din istoria umanităţii, atlasul lui Ortelius. Acest atlas a apărut în Olanda în anul 1598. Din fericire această hartă care a inspirat intelectualii care doreau înfăptuirea Daciei Mari se află la noi în original”, mai precizează Iulian Moldovanu. În cuprinsul hărţii, în format alb negru, şi amplasată sub formă de tablou în secţia fondului Rogojanu a Bibliotecii sunt prezentate teritoriile locuite de daci în perioada antică. Este o hartă medievală însă, cu o acurateţe care lasă de dorit. Propriu-zis sunt notate pe hartă inclusiv frontiere ale Daciei Romane, amestecate cu neamuri dacice vechi dar şi cu alte triburi germanice prea târzii sau prea timpurii. Chiar şi în aceste condiţii harta are o valoare patrimonială foarte mare.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Cum a răpit-o Anton Pann pe fiica stareţei unei cunoscute mănăstiri din Oltenia