Un ceh îndrăgostit de România a scris continuarea romanului Dracula folosindu-se de istoria noastră
0
Se numeşte Pavel Buček, are 43 de ani şi trăieşte în Praga, Cehia. S-a îndrăgostit de ţara noastră, dar şi de mitul lui Dracula, reuşind, după ceva timp dedicat documentării şi vizitelor în România să continue romanul lui Bram Stoker. Versiunea în limba română a fost lansată chiar luna trecută, în Bistriţa-Năsăud, la un castel inspirat din romanul Dracula, situat în Pasul Tihuţa.
Cu fiecare ocazie pe care o are, cehul Pavel Buček, care îşi spune Brian Storker, ne repetă cu întârjire că avem o ţară minunată cu care ar trebui să ne mândrim. A fost în România de 6 ori, seria de vizite fiind începută în anul 2008, după ce a ajuns pe meleaguri româneşti prima dată înainte de Revoluţie.
În 1984, când a vizitat prima dată România, cehul nu s-a arătat impresionat, „efectele comunismului putând fi vizibile pe feţele triste ale românilor,” spune Pavel.
De Dracula este îndrăgostit când era mic, personajul din romanul lui Bram Stoker fiind cel care l-a adus în România pentru a-i cunoaşte povestea lui Vlad Ţepeş, domitorul care l-a inspirat pe scriitorul irlandez.
A vizitat Cetatea Poienari de patru ori, a ajuns şi la Bran, Târgovişte, Sighişoara, Bucureşti, Snagov, Curtea de Argeş, Făgăraş, castelul Corvinilor Bistriţa, dar a poposit şi în Pasul Tihuţa, în căutarea castelului inspirat din romanul Dracula. Printre locurile sale preferate se numără Pasul Tihuţa din Bistriţa-Năsăud, Snagov sau Sighişoara.
A aflat despre această locaţie din Munţii Bârgăului, după ce s-a documentat şi a citit tot ce există despre Bram Stoker şi despre Dracula. Nu a ignorat nici istoria românilor, fiind fascinat de domnitorul Vlad Ţepeş.
„În 2008 am vizitat România pentru a doua oară pentru că mi-am propus să fac o continuare a romanului Dracula, de Bram Stoker. Am vrut să cunosc locurile reale care au avut vreo legătură cu Vlad Ţepeş sau cu mitul lui Dracula. Am găsit în România oameni zâmbitori, munţi minunaţi şi castele misterioase. Oamenii din România sunt foarte calzi, asta m-a şi determinat să mă îndrăgostesc imediat de ţara voastră, ”povesteşte Pavel.
Ce l-a determinat totuşi să scrie continuarea unuia dintre cele mai citite romane din lume? A lecturat cartea lui Bram Stoker de nenumărate ori, fiind de fiecare dată fascinat de felul cum autorul descria atât România, cât şi vampirii. Fiecare lecturare îi aducea în schimb un regret legat de faptul că povestea se termina şi nu exista o continuare. Aşa că s-a hotărât să o scrie chiar el.
A vrut în schimb să dea mai mult „realism” poveştii bazându-se pe locuri care chiar există şi pe evenimente istorice care chiar au avut loc. Cu toate acestea a ţinut cont de stilul lui Bram Stoker pe care l-a studiat atent. Cartea pe care a lansat-o în 2009 în limba cehă la Centrul Cultural Român de la Praga este catalogată ca fiind un „horror gotic clasic”. Aceasta i-a şi adus, un an mai târziu, un premiu pentru contribuţia adusă literaturii gotice la festivalul internaţional F/X CON, desfăşurat în Republica Cehă, care reuneşte scriitori, actori de teatru sau film din întreaga lume.
Anul acesta, scriitorul ceh, care lucrează în Praga, într-o instituţie de stat, tocmai pentru că încă nu poate trăi din scris, a lansat cartea şi în România, atât în Bucureşti, cât şi în Pasul Tihuţa, la Hotel Castel Dracula, o construcţie inspirată din romanul Dracula. Aceasta se numeşte „Dracula. Lumina şi Umbra Ordinului Dragonului”.
Pentru ca ideea de continuare a romanului Dracula să prindă credibilitate, scriitorul a folosit aceleaşi personaje utilizate şi de Bram Stoker: Jonathan Harker, Mina, Lucy, Dr. Seward, lord Arthur şi Dr. Van Helsing. La acestea a adăugat două noi personaje: Pietrul Pietrescu şi nepotul său de sânge.
Astfel, în noul roman Jonathan Harker este un avocat de succes, care deţine biroul de avocatură „Hawkins and Harker” şi are împreună cu Mina un fiu, pe Quincey.
„Întregul grup: Seward, Mina, Jonathan şi Arthur trebuie să mai meargă încă o dată în Prundu Bârgăului la castelul lui Dracula, de ce? Nu vă spun, este un secret! Dacă sunteţi curioşi vă învit să citiţi cartea,” precizează Pavel.
Printre evenimentele sau persoanele reale pe care le surprinde cehul în cartea sa se numără moartea tatălui lui Vlad Ţepeş, cercetările ce le-a făcut Florescu şi Rosetti în 1931 la lacul Snagov, dar şi momente din domnia lui Vlad Ţepeş. De asemenea, sunt descrise locuri precum: Poienari, Pasul Tihuţa sau Târgovişte.
Autorul nu vrea să ne spună foarte multe despre povestea romanului, invitându-ne să o citim şi să o descoperim singuri. Aceasta deja se poate găsi pe piaţa românească în librăriile mai mari, dar se poate comanda şi on-line.
Deşi nu poate să trăiască încă din scris, autorul ne spune că a reuşit să vândă în jur de 1500 de copii ale cărţii în ţara sa unde este deja pe piaţă de câţiva ani, aşteptând cu entuziasm şi feedback-ul din România, unde a apărut pe piaţă de doar o luna. Mărturiseşte că mare parte din banii pe care i-a făcut în urma vânzării cărţii sunt donaţi monumentelor istorice româneşti.
Cehul în vârstă de 43 de ani are trei fete de 24, 22 şi 21 de ani şi este deja bunic. A divorţat de mama lor şi s-a recăsătorit în 2011. În acelaşi an şi-a adus noua soţie în luna de miere tot în România. Au început călătoria în Pasul Tihuţa, unde s-a împrietenit cu managerul hotelului inspirat din romanul Dracula, Ana-Maria Muscar, aceasta devenind chiar personaj în noua carte la care lucrează Pavel.
Au urmat Bistriţa, Târgovişte, Curtea de Argeş, Poienari, Transfăgărăşanul şi Mamaia. Toate aceste locuri au făcut-o pe tânăra sa soţie să îi înţeleagă pasiunea pentru ţara noastră şi pentru Vlad Ţepeş şi să se îndrăgosească şi ea de tărâmul românesc.
De altfel, în noua carte la care lucrează, acţiunea se petrece în proporţie de 95% în România şi doar 5% în Anglia, ţara sa de origine fiind „inexistentă”.
„Ştiu că oamenii vin în România pentru Dracula ca „atracţie” şi nu ştiu nimic despre cine a fost Dracula defapt. El a fost înţeleptul suprem, un erou, regele Valahiei. Din nefericire turiştii nu ştiu nimic nici despre istoria glorioasă a ţării voastre şi nu au auzit de Bran sau Poienari”, completează scriitorul.
Potrivit cehului, obiectivele care dau contur mitului lui Dracula ar trebui separate de castelele cu încărcătură istorică, care nu au nicio legătură reală cu personajul creat de Bram Stoker.
„Nu lăsaţi castelele să devină atracţii dubioase pentru turişti ignoranţi în căutare de senzaţional”, este mesajul transmis de ceh celor care se ocupă de turism în România.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
