FOTO O gospodină din Bistriţa Năsăud i-a cucerit pe străini cu o plăcintă devenită marcă înregistrată. Secretele unei reţete care s-a „copt” la Runcu Salvei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În Runcu Salvei, o comună pitorească de munte din Bistriţa-Năsăud găsim o adevărată „surprinză” culinară. Cuptoarele femeilor din comună adăpostesc o plăcintă cu brânză sărată cu aspect de cozonac inventată din greşeală acum câteva decenii bune, ce a ajuns prin mai toată Europa. Secretele ei ni le dezvăluie Maria Andone, nepoata celei care a şi inventat-o.

Nu există sărbătoare în Runcu Salvei, o comună pitorească din Bistriţa-Năsăud fără „plăcinta de la Runc”. Primarul Achidim Pavelea se laudă cu faimoasa plăcintă la toate târgurile şi o oferă tuturor străinilor care calcă în localitatea păstorită de el.

Mai mult, primarul a transformat plăcinta cu brânză sărată cu aspect de cozonac ce a reuşit să bucure papilele gustative ale străinilor din mai toată Europa în marcă înregistrată în adevăratul sens al cuvântului, înregistrând-o la OSIM.

Runcu Salvei este singura comună unde se face această reţetă şi tot aici s-a inventat...din greşeală. Povestea ei este scoasă la iveală de Maria Andone, nepoata celei care a inventat reţeta, în urmă cu câteva decenii bune.

„Floarea o chema pe cea care a făcut-o. Era socăciţă (n.r. bucătăreasă), făcea şi colaci cu flori pentru nunţi. Ştiu că o făcut o pască cum se face la noi la Paşti şi i-o rămas nişte brânză şi puţin aluat şi s-o gândit să o pună în aluat chiar dacă era puţin, să vadă ce-o ieşi. Şi o ieşit bine, atât de bine că toată lumea o face amu`”, ne explică Maria Andone, care la cei 70 de ani ai săi face această reţetă de câteva decenii bune.

Floarea a murit în urmă cu 10 ani, pe când avea 90 de ani, însă a apucat să transmită mai departe secretele „plăcintei de la Runc”. Reţeta originală perfecţionată de tanti Floarea nu a fost modificată deloc de către cele care au moştenit-o.

Deşi mai toate femeile trecute de prima tinereţe din Runcu Salvei ştiu să facă această plăcintă, la niciuna nu îi iese ca doamnei Maria Andone. În prag de sărbători, doamna Maria, care a fost şi ea „socăciţă” la nunţi şi cumetrii cum a fost şi inventatoarea reţetei, se vede nevoită să facă peste 10 astfel de plăcinte, pentru toţi membrii familiei sale.

image

Doamna Maria face această reţetă de câteva decenii (Foto: Bianca Sara)

A învăţat-o şi pe fiica sa cum se face, însă tot plăcinta doamnei Maria iese mai bună. Doamna Maria ne spune că cu fiecare an parcă se perfecţionează şi plăcinta iese tot mai bună, „ca regizată”.

Pentru „plăcinta de la Runc” aveţi nevoie cam de un sfert de kilogram de aluat, 500 de grame de brânză sărată de vaci, un pumn de brânză de oaie, un cub de drojdie şi 4 ouă.

„Aluatul trebuie întins subţire, ca o dungă de cuţit. Secretul îi să laşi să dospească şi brânza, se pune drojdie şi în brânză nu numa` în aluat. Şi trebe să o păzăşti, să nu se ardă”, explică doamna Maria.



Aceasta mai spune că plăcinta iese mai bună dacă este făcută în cuptor pe lemne. Focul trebuie să fie şi el potrivit pentru a nu arde plăcinta sau a o lăsa necoaptă. Pentru această plăcintă doamna Maria foloseşte brânză făcută chiar de ea din laptele vacilor crescute în gospodăria proprie.

La fiecare sărbătoare, zeci de astfel de plăcinte pornesc spre toate colţurile României şi chiar şi peste hotare. „Plăcinta de la Runc” a ajuns să devanseze cozonacul şi prăjiturile, mai ales în rândul celor care au avut ocazia să o guste.
 
Vă mai recomandăm:
 

image

Bulbii de crin de munte, florile de soc, fructele de slăbănog din „cămara” Munţilor Rodnei dau gust bucătăriei tradiţionale de sute de ani

REDESCOPERIRE Claudiu Iuşan, biologul Parcului Naţional Munţii Rodnei, a adunat peste 500 de reţete culinare din 30 de comunităţi din Bistriţa-Năsăud şi din Maramureş, bazate pe plante spontane. Supa din bulbi de crin de munte, omleta cu flori de soc sau salata cu fructe de slăbănog sunt câteva dintre preparatele-minune din sânul naturii.

Preparate care-ţi lasă gura apă pregătite de saşii bistriţeni acum sute de ani, reînviate şi promovate într-un e-book

Cine şi-ar fi imaginat că acum 100 de ani saşii bistriţeni obişnuiau toamna să îşi răsfeţe simţurile cu supă cremă de mere cu crutoane sau că deja celebra „varză a la Cluj” aduna saşii din Ardeal la sfârşit de săptămână în jurul mesei? Bucăţelele de cultură şi gastronomie săsească, ungurească şi românească au fost adunate cu grijă şi reunite într-un e-book care vine în întâmpinarea tuturor pasionaţilor de gătit.

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite