Bulbii de crin de munte, florile de soc, fructele de slăbănog din „cămara” Munţilor Rodnei dau gust bucătăriei tradiţionale de sute de ani
0REDESCOPERIRE Claudiu Iuşan, biologul Parcului Naţional Munţii Rodnei, a adunat peste 500 de reţete culinare din 30 de comunităţi din Bistriţa-Năsăud şi din Maramureş, bazate pe plante spontane. Supa din bulbi de crin de munte, omleta cu flori de soc sau salata cu fructe de slăbănog sunt câteva dintre preparatele-minune din sânul naturii.
Ierburi de Provence, mirodenii şi plante indiene sau africane, toate aceste produse exotice se găsesc tot mai des în bucătăriile româncelor care vor să pună pe masă produse cu gusturi şi arome deosebite. Însă, de generaţii la rând, femeile din 30 de comunităţi din judeţele Bistriţa-Năsăud şi din Maramureş păstrează reţete care se bazează pe flora spontană din Munţii Rodnei, care ar putea concura cu orice mirodenii exotice. Reţetele localnicilor capătă savoare cu flori de soc, sovârf, chimen, cimbrişor, bulbi de crini de munte, coacăze sau cu rubarbă.
RESURSA MUNŢILOR
Toate aceste arome din reţetele gospodinelor din cele 30 de comunităţi tradiţionale sunt readuse în bucătăriile moderne ale româncelor de Claudiu Iuşan, biolog al Parcului Naţional Munţii Rodnei. Iuşan a descoperit plantele culinare încă din copilărie, la bunica sa, o moroşancă ce locuieşte la poalele Munţilor Rodnei, iar de yece ani le cercetează. A aplicat peste 1.000 de chestionare şi a făcut peste 500 de interviuri care l-au ajutat să înţeleagă de ce folosesc oamenii din satele bistriţene şi maramureşene aceste plante, dar şi ce reţete au reuşit să creeze folosind urzici, leurdă, salcâm, alune de pădure sau chiar florile de crin.
„Parcul Munţii Rodnei înseamnă o valoare inestimabilă pentru comunităţile locale, o resursă formidabilă ce poate fi utilizată pentru un trai decent. Ne concentrăm asupra beneficiilor ecosistemice ale muntelui, adică evaluarea plantelor culinare din flora spontană, a ciupercilor de pădure, a fructelor, a plantelor medicinale, tinctoriale, aromatice, a plantelor magice utilizate în diverse activităţi umane. Toate acestea arată importanţa şi bogăţia zonei“, spune Claudiu Iuşan.
Biologul Claudiu Iuşan îşi petrece vara pe munte, în cautare de plante culinare (Foto: Arhivă personală)
REŢETE PE-NCERCATE
Cercetarea biologului a scos în evidenţă că în cele 30 de comunităţi concentrate în jurul Parcului Naţional Munţii Rodnei, s-au dezvoltat aproximativde 500 de reţete cu plantele culinare din Munţii Rodnei: supe, ciorbe, garnituri, deserturi, ceaiuri, dulceţuri, sucuri sau siropuri.
Aproape 300 dintre ele au fost deja încercate de Claudiu Iuşan. Pe unele şi le aminteşte de la bunica sa, pe care o urmărea atent când era copil în timp ce trebăluia prin bucătărie, iar pe altele le-a descoperit de curând şi nu pierde nicio ocazie de a-şi servi prietenii cu minunile oferite de Parcul Naţional Munţii Rodnei.
500 DE PAGINI CU BUCATE TRADIŢIONALE
Tot din chestionarele şi interviurile lui Claudiu Iuşan reiese şi faptul că pentru a perpetua aceste reţete, trebuie puse pe hârtie şi transmise mai departe, întrucât sunt cunoscute mai mult de persoanele ce trec de 60 de ani şi mai puţin de tineri. Tot bătrânii sunt şi cei care cunosc cele mai multe dintre aceste plante spontane cu valoare culinară.
„O parte din plantele culinare folosite odinioară au dispărut din bucătăria tradiţională ca urmare a pătrunderii mirodeniilor din comerţ. În satele izolate precum Cormaia, Parva, Gersa, Uliţele Moiseiului, Fiad încă se folosesc intens plantele din natură în alimentaţie“, completează biologul bucătar de ocazie.
Aşa se face că toate acestereţete vor fi adunate într-o carte de 500 de pagini. Alături de acestea, vor fi prezentate şi proprietăţile plantelor culinare din Parcul Naţional Munţii Rodnei, dar şi ocaziile la care sunt gătite aceste reţete.
Peste 60 de reţete de supe care folosesc plantele din Munţii Rodnei a descoperit biologul - supă cremă de urzici (Foto: Arhivă personală)
OREGANO ROMÂNESC
„Am observat că este o tradiţie de a utiliza diverse plante pentru ciorbe, dulceţuri, sosuri. Aceste plante fac parte din viaţa comunităţii,
fiind mult apreciate şi de turişti. Multe dintre aceste informaţii tradiţionale se uită şi mor odată cu părinţii şi bunicii noştri. Bunicii mei foloseau o mulţime de plante culese chiar de ei, în fiecare sezon. Găseai în bucătăria bunicii plante din ]mprejurimi, acestea erau uşor de cules, uşor de gătit, iar savoarea spune totul“, precizează biologul moroşan.
Claudiu Iuşan a adunat până acum 60 de reţete de supe şi ciorbe care conţin plante spontane. Este îndrăgostit de supele cu leurdă, bureţi, traista- ciobanului şi chimen, dar şi de garniturile îmbogăţite de sovârf – pe care îl numeşte oregano românesc –, plantă destul de comună pe văile Munţilor Rodnei, mentă şi cimbrişor de câmp.
SUPĂ DIN BULBI DE CRIN
Toată vara, Claudiu s-a aprovizionat cu flori de soc şi de salcâm pe care le foloseşte la nişte delicioase şi inedite omlete. Un alt preparat special descoperit la o bătrână din Cârlibaba este supa din bulbi de crin de munte, plantă care a devenit însă rară în zonă.
Multe dintre aceste preparate sunt întâlnite pe mesele bistriţenilor şi ale moroşenilor proaspete, în sezonul lor de apariţie, însă unii le congelează peste iarnă, astfel că supa de urzici, de exemplu, este pregătită şi în postul Crăciunului.
Printre delicatesele pe care le-a identificat biologul Claudiu Iuşan în bucătăriile gospodinelor din Munţii Rodnei se numără salata cu fructe de slăbănog, o plantă comună în zonă, bogată în vitamina C, pe care nemţii o comercializează în pieţe. Delicioase sunt şi prăjiturile cu rubarbă, coacăze de munte sau cu mere pădureţe, piureul din alune de pădure, desertul cu flori de salcâm şi căpşuni cu sos dulce din muguri de brad, frunzele de ceriţică de munte prăjite în unt sau castanele de baltă prăjite.
Supă cremă de măcriş verde
Unul dintre preparatele preferate ale lui Claudiu Iuşan este supa cremă de măcriş verde. Pentru aceasta, aveţi nevoie de jumătate de kilogram de cartofi, 300 de grame de măcriş, o ceapă, 50 de grame de unt, smântână, un litru de apă şi supă de găină, sare, piper, ardei iute şi tarhon.
Supă cremă de măcriş verde (Foto: Arhivă personală)
Codiţele măcrişului se rup, iar cartofii şi ceapa sunt curăţate. Ceapa se pune la călit preţ de un minut în unt, adăugându-se şi măcrişul, care se căleşte până îşi schimbă culoarea, şi cartofii tăiaţi felii subţiri. Apoi, se adaugă sarea, piperul, apa şi supa de găină şi se lasă să fiarbă până se înmoaie cartofii. Apoi, cartofii din supă se pisează şi se adaugă smântâna, tarhonul şi alte verdeţuri după preferinţă.
Vă mai recomandăm:
Cine şi-ar fi imaginat că acum 100 de ani saşii bistriţeni obişnuiau toamna să îşi răsfeţe simţurile cu supă cremă de mere cu crutoane sau că deja celebra „varză a la Cluj” aduna saşii din Ardeal la sfârşit de săptămână în jurul mesei? Bucăţelele de cultură şi gastronomie săsească, ungurească şi românească au fost adunate cu grijă şi reunite într-un e-book care vine în întâmpinarea tuturor pasionaţilor de gătit.
A crescut într-un sat din Bistriţa-Năsăud, dar a părăsit ţara pentru o viaţă mai bună. După ani buni între străini, Camelia Rusu a reuşit să-şi deschidă un restaurant în inima Londrei, cu care a deschis apetitul englezilor pentru mâncarea românească. La nici un an de la inaugurare, eforturile Cameliei au fost răsplătite cu titulatura de cel mai popular antreprenor român din UK.
Asociaţia A.F.I. ProFamilia a găsit o metodă inedită şi productivă de a ajuta femeile din mediul rural să facă afaceri. Cu ajutorul fondurilor europene, dar şi a unor reţete vechi de sute de ani ale locului, acestea oferă o şansă în plus la independenţă financiară femeilor de pe Valea Bârgăului.
Se încarcă comentariile...
